Barbatul indisponibil emotional si femeia care poate

Dar… uneori… in clipele de adevar ai vrea sa crezi…. cand se dezbraca de ceea ce l-a ranit odata si vede in tine femeia lui, uneori iti spune ca te iubeste. Te iubeste, iti spune…. Stii ca asa este. Uneori te cauta din priviri ca sa-ti spuna ca esti femeia care il face sa mearga mai departe. Dar nu si cand se prelungesc tacerile, nu cand se intinde teama, nu cand simti cum il cuprind retinerile si panica, nu cand intre voi se desfasoara prapastii prea adanci, suferinte pe care nu le poti sterge. Uneori te trezesti tu plangand in miez de noapte. Il iubesti… dar oare si el simte la fel?

Atunci ai vrea sa-l scoti din inertia lui, sa-l scuturi bine si sa-i spui ca acum este momentul, poate sa revina langa tine. Il vrei oricum… cu farama de dragostea care i-a mai ramas de oferit. Te-ai multumi oricum. Uneori iti vine sa-l strangi atat de tare in brate incat sa-l eliberezi de toate suferintele trecute. Si il strangi. Uneori iti vine sa-l intorci spre tine cu iubirea si speranta si amintirile care se cladesc acum. Dar nimic nu pare sa fie in totalitate suficient… Pentru ca tu il iubesti. Si el nu poate… Nu inca. Dar cand!? Nu-i nimic… Nu totul se incheie cu o drama. Tu ai toata rabdarea, timpul si iubirea inainte. Numai de nu ti-ar fi atat de teama ca aceasta sa nu fie drama ta cea mai mare….

Sursa: Psihologie, Garbo

---