L-am lasat. Il vreau inapoi!

Sunt tare...Si cedez.... Doamne cat de mult il doresc. Mi-a fost atat de dor sa fiu in bratele lui...De sarutarile lui pasionale... Fiecare om merita a doua sansa.. De ce nu am stiut sa i-o acord? Ma pierd in ochii lui... nu ii pot raspunde...nu e timp pentru asemenea discutii acum. Il vreau inapoi. Acum.

Invitatii ne privesc contrariati cum stau in bratele lui pe canapea. Noi doi iar impreuna? Ce imi pasa mie ce gandesc ei? Abia cand intra ea, noua prietena, imi dau seama cat de proasta sunt. Ce caraghios pare totul... Si cata dreptate am avut sa il parasesc. Vorbesc cu ea...ma stie din poze...se pare ca el i-a povestit o groaza despre mine. Pare tipul de femeie “de viata” pe care nu ar deranja-o sa isi imparta iubitul cu alta... Cu mana pe inima, imi e simpatica. Se potrivesc impreuna. Se taie tortul...si ea este acuma acolo unde cu cateva momente inainte... ma doare capul... E timpul sa plec. Mi-am invatat lectia.

I-am oferit ocazia perfecta de razbunare. Mi-a dovedit ca sunt slaba cand vine vorba de dragoste. Prima dragoste adevarata pentru mine. Si ultima pentru unul ca el. Vine dupa mine pe scari “vorbim maine te rog? Trebuie sa rezolv niste probleme”. Nu ii raspund, dar ii doresc din suflet sa se intelega pe viitor bine cu “problema”. Eu voi fi ok.

In timp ce ma intorceam spre casa mi-am dat seama ca aceasta seara era exact ce aveam nevoie ca sa merg inainte. Nu mai exista acel “ce ar fi fost daca?” Ar fi fost rau! Bunica avea dreptate. “Cui pe cui se scoate maica!.” Ca sa il las in urma nu aveam nevoie decat de....el. In carne si oase....asa cum e de fapt...nu cum se oglindea in ochii mei verzi de fata naiva. Brusc noptile au devenit frumoase....barbatul cu care ma intalneam a devenit mai interesant si fanteziile cu el, ex-ul, au disparut cu desavarsire.

Mai vorbim si acum din cand in cand la telefon...nu mai imi tremura vocea....inima se incapataneaza sa bata in parametrii normali. Nu imi vine sa cred ca au fost suficiente 4 ore ca sa ma vindec de 2 luni de chin. Ii multumesc in gand pentru acea seara. In fond este doar un om obisnuit, ca toti ceilalti. Trebuia doar sa ma conving de asta.

Un articol de Eliza

---