Cu Coelho, despre sufletul pereche

Pe de alta parte sunt incredintata ca a doua varianta este cea mai “sanatoasa”. Daca pana nu demult credeam orbeste in suflete pereche sortite cu mult inaintea aparitiei vietii pe pamant, astazi sunt sigura ca jumatatile se construiesc pe parcursul vietii, ca in ziua de azi nu esti neaparat compatibil cu acelasi om cu care erai in urma cu 20 de ani, exceptand desigur situatia in care v-ati schimbat impreuna.

Greselile, asumarea riscurilor, persoanele gresite pe care le-am iubit… toti acestia ne formeaza, dau nastere fiintei care suntem astazi si care merita iubita de catre acel om care ti-a fost sortit pentru aceasta zi si nu pentru precedenta.

Si-apoi sunt sigura ca nu poti cunoaste fericirea, ori cel putin nu o poti aprecia, pana cand nu ai cunoscut tristetea. Greselile din trecut ne ajuta sa apreciem realizarile din prezent. Un barbat nepotrivit in istoria personala ne poate ajuta sa constientizam si sa iubim mai mult barbat potrivit din ziua de azi. Raul este necesar pentru a putea recunoaste ceea ce este bine.

Cred, sunt sigura, ca iubirea poate fi recunoscuta prin vrajitorie fiindca, intr-un final, totul in dragoste este magic. Insa eu una prefer sa aleg varianta mai grea de aceasta data pentru simplul motiv ca am gresit de suficiente ori incat in ziua de azi pot diferentia si singura binele de rau. Voi ce ati prefera? Magia ori metoda empirica?

Oana

Natasha Bedingfield - Soulmate

---