"Azi e cea mai frumoasa zi din viata mea!" Imediat dupa ce am facut aceasta afirmatie a inceput sa tune si sa fulgere. Vremea s-a incapatanat sa ma contrazica si nu s-a astamparat pana cand nu m-a udat ciuciulete. Se intampla acum doua zile, de Sfantul Alexandru si era pentru a treia oara in ultimele zece zile cand am afirmat acest lucru. Nu m-am imbatat cu apa rece, ci m-am trezit din nou la viata. Spre surprinderea mea o mare parte din vina pentru comportamentul meu ciudat o are o cititoare Kudika. Ea a pus o intrebare care initial m-a surprins prin naivitate: cum facem sa punem in evidenta frumusetea interioara? O reteta simpla ar fi urmatoarea: camuflam suferintele, remodelam relatiile fara speranta si extirpam esecurile. Destul de simplu, nu? Apoi ne imbaiem in ignoranta, aruncam grijile la cosurile special amenajate si traim intr-o stare permanenta de fericire specifica firilor fara contradictii interioare.
Andra Micu
Spune-ti parerea!