Doi

Apoi timpul a trecut si colaborarile de tot felul s-au transformat treptat-treptat in competitii, la care fiecare pierdea datorita diferentei de sex care incepuse sa-si spuna cuvantul. Eram eu mai inalta, dar el era mai puternic. La tranta pe care o incingeam ori de cate ori terminam de vazut cate-un film cu batai am renuntat cand nu mai devenisem un adversar pe masura pentru fratior, asa cum renuntase si el sa mai incerce sa ma ajunga la notele luate la scoala.

Cand, jumatate rusinata i-am povestit de primul meu sarut, fratiorul s-a simtit dator sa-mi povesteasca ce se-ntampla si la alte niveluri. Cu toate astea n-am incetat nici acum sa ne luam la intrecere, transformand insa competitia in cea mai intensa si relevanta lupta intre sexe. La care castigam pe rand, dar niciodata defnitiv.

Fara fratiorul geaman poate ca nu mi-ar fi fost de ajuns gropita din obrazul drept si cea mai fina piele din lume ca sa ma simt speciala si aproape perfecta, pentru ca fara a avea cu cine sa te completezi in aproape toate e foarte greu sa ajungi sa te simti complet si ne-singur indiferent de cine se perinda prin viata ta.

Acestea fiind spuse, ii urez sincere felicitari si cele mai misto gemene din lume lui Mihai Morar, pentru ca-l asteapta si le asteapta cele mai extraordinare experiente din viata. Si acordeoane :P

Un articol de Ligia Adam

Sursa: Aberatii

Acest articol este un post de pe blogul Ligiei, castigatoarea din acest an a premiului pentru "Premiul pentru cel mai incitant blog" la Olimpiadele Comunicarii. Motivul este lesne de inteles: stilul Ligiei este unic si kudic si este datorat tocmai faptului ca, asa cum singura marturiseste, Ligia scrie din placere.

---