Setari Cookie-uri

Premiera: Scrisori catre Julieta (nu de la Romeo)

Chick-flick, sabloane si splendoare imagistica. Cand am intrat in sala Cinema Pro-ului pentru vizionarea “Scrisorilor catre Julieta”, pe-acestea trei le marcasem din oficiu cu “vazut” pe-o lista imaginara de ingrediente tipic Hollywood-iene. Credeam ca ghicisem deja notele de baza – si nu ma inselam, doar le flatam cu o importanta exagerata. La fel, era de asteptat ca Vanessa Redgrave isi va proiecta experienta si talentul, ascutite de-a lungul celor peste 50 de ani de cariera, asupra unui scenariu dulceag – inca un fapt de care nu ma indoiam – si ca il va ancora in realism. Sau, cel putin, ca prezenta venerabilei le va pune bete-n roate criticilor care abia asteptau sa-l desfiinteze doar pe criteriul asta.

Nu, “Letters to Juliet” nu e croit pentru spectatorii pragmatici, cinici sau impatimiti ai puzzle-urilor psihologice – pe mine insa, in ciuda tuturor micilor carcoteli care vor intina un pic si cronica asta predominant POZITIVA, peisajele, personajele si povestea lor deopotriva, asa desprinse dintr-un vis si idealiste cum sunt ele, m-au cucerit. Si eu chiar nu sunt nici naiva si nici aeriana, nici nu imi misuna fluturi prin stomac si nici nu cred in finaluri fericite. Cu toate astea, “Letters to Juliet” m-a facut brusc constienta de o coarda sensibila din constructia mea feminina, una care va asigur ca va vibra din plin in fiecare dintre voi, chit ca v-o propuneti sau nu. Din 21 mai, distribuit de Media Pro in cinematografe.

Realizat de Ioanina

N-ar trebui sa ne incarcam sufletul cu semnele de-ntrebare ale mintii – cel putin, nu cat timp ruleaza filmul. Intr-adevar, impletirea dintre magic si real este atat de buimacitoare incat, poate, cu prilejul urmatoarei tale plimbarici prin Verona, vei fi tentata sa cauti Zidul Julietei din film – care-i “preda” ca prin farmec lui Sophie scrisoarea pitita printre caramizi cu 50 de ani in urma de catre o adolescenta pe nume Claire, fortata de imprejurari sa renunte la mult-iubitul ei Lorenzo. Vei rataci in van: el este o inventie scornita de scenaristi, o licenta literara pe care si-o permit in contul filelor de basm. Samburele de realitate pe care s-a cladit acest veritabil zid al plangerii din dragoste, unde tinere femei tintuiesc scrisorele adresate celei mai celebre dintre protagonistele Bardului, este asa-numitul Club al Julietei. Insa prezenta fizica a unui astfel de monument dedicat Fetei din tragica poveste va lasa desigur o impresie mai intensa pe retina spectatoarei visatoare, decat o adunatura de Secretare care opereaza dupa modelul unui psiholog “inchiriat” la ziar ca sa povatuiasca clientii fideli ai rubricii de “Sfaturi”.
Citește și:

Vizionare placuta


Kudika
20 Mai 2010
Echipa Kudika

Ti-a placut acest articol?

Aboneaza-te pe Kudika pentru a primi articole similare.