La mai putin de o luna de la casatoria cu sotul meu – chiar in momentul in care imi faceam timp sa trimit scrisori de multumire pentru cadourile si prezenta invitatilor – m-am trezit ca tineam in mana un test de sarcina pozitiv.

Păr hidratat, sănătos și ușor de pieptănat? Se poate!

Opt luni si jumatate mai tarziu, in timp ce inca incercam sa ne intram in rolurile de sot si sotie, ne-am trezit brusc ca suntem mama si tata. Nu voi spune ca fiul meu mi-a distrus viata – am fost amandoi nerabdatori sa incepem o familie – dar voi spune doar ca a deveni mama in acelasi an in care ai devenit sotie este o “sarcina” a naibii de dificila.

Primul an de viata a fiului nostru a fost cel mai dificil an din casatoria noastra si este, de asemenea, anul in care am invatat o lectie foarte importanta: sotul meu trebuie sa fie intotdeauna prioritar copiilor.

Nu ma intelegeti gresit! Imi ador copiii si as face orice pentru ei. Insa imi iubesc sotul si mai mult.
Cand am spus parerea mea mamei, a fost ca un soc total pentru ea. La urma urmei, asta contravine cu regula de aur a maternitatii, cea care ne spune ca a fi un parinte bun inseamna sa iti sacrifici toata viata pentru fericirea si bunastarea copiilor tai.

Punerea deoparte a propriilor nevoi este practic o regula a vietii insa, imi pare rau, eu nu voi face acest compromis.

Nu exista nicio indoiala ca legatura dintre o mama si copil este de neatins. Dar eu vad munca pe care o depun in relatia cu sotul meu ca unul dintre cele mai importante beneficii ale familiei noastre.

Prioritizarea nevoilor sotului meu scade sansele de a ajunge la divort. Aceasta creste, de asemenea, probabilitatea ca micutii nostri sa creasca intr-o casa cu doi parinti.

Cred cu tarie ca modelarea unei relatii sanatoase pentru copiii nostri stabileste bazele pentru modul in care acestia formeaza legaturi cand ajung mari. In opinia mea, eu si sotul meu suntem primul exemplu pentru copiii nostri de cum arata o casnicie fericita. Copiii invata cum ar trebui sa se poarte cu cei cu care isi vor imparti viata si ce trebuie sa astepte de la aceste persoane.

Cred ca daca ii crestem intr-o familie cu parinti care chiar se iubesc, se apreciaza si tin unul la celalalt, vom avea copii fericiti. Acesta este un lucru cheie in educarea lor. Pentru mine, acest lucru inseamna sa imi pun pe primul loc sotul.

Cu foarte putine exceptii, nu veti gasi copiii nostri in patul nostru in timpul noptii. Daca ne putem permite doar un concediu pe an, il luam impreuna (doar eu si sotul meu) si nu ma simt vinovata sa cer ajutorul familiei pentru a avea grija de cei mici astfel incat sa avem si noi cateva zile pe an in care sa fim doar noi doi.

In cativa ani, fiul si fiica mea vor pleca de acasa si cand se va intampla asta imi doresc sa fiu fericita ca raman cu sotul meu – si nu sa stau intr-o casa goala cu o persoana care a devenit straina din cauza ca ne-am indepartat unul de celalalt.

sursa material: yourtango

foto prima pagina: familie fericita, Shutterstock

10 lucruri pe care femeile puternice le fac intr-o relatie
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor: