Sindromul Kawasaki afectează aproape exclusiv copilul mic, iar cauza care declanșează această boală nu este clar cunoscută, fiind însă considerat că o posibilă infecție poate genera această reacție a organismului copilului.
Boala Kawasaki este întâlnită în 85% din cazuri la copiii cu vârstă sub 5 ani, incidența maximă fiind raportată între 18 și 24 de luni. Afectează mai ales populația pediatrică asiatică, însă apare și la copiii din alte zone ale lumii.
Prima descriere a bolii Kawasaki a fost făcută în anul 1961, în Japonia, de medicul Tomisaku Kawasaki la un pacient în vârstă de 4 ani care prezenta febră înaltă, cu durată de peste 14 zile, asociind conjunctivită bilaterală, buze uscate şi crăpate, limbă zmeurie. Pacientul a prezentat în evoluţie adenopatie laterocervicală unilaterală, eritem palmar şi plantar, ulterior o erupţie generalizată şi, în final, la două săptămâni de la debutul bolii, descuamări ale pielii la nivelul extremităţilor (mâini, picioare).
Sindromul este suspicionat prin observarea unor semne și simptome care apar în etape.
Astfel, în prima fază, care poate dura până la 2 săptămâni, pacientul prezintă febră înaltă persistentă, ce durează cel puțin 5 zile (în cazuri atipice febra poate dura mai puțin de 5 zile). În intervalul de 2 săptămâni apar și alte manifestări ce însoțesc sau succed febra, precum:
-
Kudika
Am obosit s-o iau mereu de la început
-
Alexandra Chivu
Înțelegerea impactului: 5 greșeli ale părinților care duc la...
-
Kudika
She's Next: femeile adună mai ușor oameni în jurul lor. Cum pot...
-
Kudika
Cine ți-a frânt inima o dată ți-o va frânge din nou, dacă ierți și...
-
Kudika
CONFIDENT devine agenția de comunicare a NOTINO în România
-
Alexandra Chivu
De ce fug bărbații de femeile puternice?
-
Kudika
Am de gând să aștept moartea cu fusta șifonată și ușor ridicată, cu...
-
Kudika
Top 3 obstacole cu care se confruntă antreprenorii moderni și cum...
-
Alexandra Chivu
Mesaje de Florii. Cele mai frumoase urări pentru sărbătoriții...
A doua etapă a bolii Kawasaki durează între 2 și 4 săptămâni și constă în dispariția febrei, a eritemului, a congestiei și a adenopatiei, asociind descuamări intense ale pielii la nivelul mâinilor și picioarelor.
A treia etapă este cea de convalescență, durata acestei faze variază și constă în revenirea la starea de sănătate a copilului, revenirea putând fi completă sau parțială, căci unele afecțiuni (de exemplu cardiace) pot fi ireversibile.
Boala Kawasaki: diagnosticDiagnosticul bolii Kawasaki se va face numai de către medic sau echipa medicală multidisciplinară, pe fondul febrei persistente de peste 5 zile inexplicabile (în urma investigațiilor nu se găsește o cauza evidentă), care asociază 4-5 din următoarele:
Pentru diagnostic trebuie exclusă orice altă boală cu manifestări asemănătoare, cum ar fi: scarlatină, rujeolă, infecţie cu adenovirus, sindrom Stevens-Johnson, sindromul şocului toxic.
Nu există o investigație specifică pentru diagnosticul bolii, clinicianul și echipa multidisciplinară urmărind și ghidând diagnosticul. Citeste despre tratamentul bolii Kawasaki in pagina 2 >>
Spune-ti parerea!