România se mișcă: primul milion de euro alocat pentru eliminarea barierelor în calea mobilității sociale

Fundația Dacia pentru România (FDpR), organizație non-profit având ca scop să contribuie la o Românie care își recunoaște și valorifică potențialul uman, lansată în aprilie 2025, anunță ONG-urile finanțate în cadrul programului de granturi „Mobilitatea contează”, prima intervenție concretă de magnitudine a Fundației. FDpR va susține în următorul an 35 de ONG-uri care acționează local, specific și astfel contribuie la dezvoltarea acelei părți a României care până acum a stat pe loc, din lipsa unor resurse sau a oportunităților.

Mesajul Programului „Mobilitatea contează” este amplificat prin campania națională „România se mișcă”, prin care Fundația Dacia pentru România își propune să crească gradul de conștientizare publică asupra mobilității fizice și sociale ca o necesitate pentru a construi un viitor, nu ca un privilegiu.

„Când oamenii pot ajunge acolo unde au nevoie - atât la propriu, cât și la figurat, prin accesul la resurse - își pot construi un viitor.
Mobilitatea contează este angajamentul nostru de a transforma lipsa de mobilitate într-o cheie a dezvoltării, care deschide drumuri către oportunități și independență. Cele 35 de ONG-uri partenere vor arăta transformarea reală pe care mobilitatea o aduce și cum deschide accesul la educație, cultură, locuri de muncă și legături sociale. Acești parteneri ne dau încredere să afirmăm cu tărie că România se mișcă și că exemplul lor va inspira un val de oameni și organizații activi în a face lucrurile să se miște și a povesti mai departe despre asta”, declară Cătălina Murariu, Director Executiv al Fundației Dacia pentru România.

Decalajul social crește în România, când lucrurile nu se mișcă

Lipsa mobilității fizice și sociale reprezintă un obstacol major în calea accesului la educație. România are cea mai ridicată rată de abandon şcolar timpuriu din Uniunea Europeană: 16,6% dintre tinerii de 18‑24 ani nu au finalizat învăţământul secundar superior și nu sunt în nicio formă de educație sau formare (media UE: 9,5 %), conform ultimelor date OECD. Situația este cu atât mai gravă în mediul rural — 27,5 %. Disparitățile urban-rural sunt adânci, pe mai multe nivele: înscrierea la educația preșcolară, participarea în formare continuă, accesul la educație terțiară — toate sunt semnificativ sub nivelul din mediul urban.

Și piața muncii este profund afectată de inegalități și provocări structurale, din cauza lipsei de mobilitate fizică și socială. Rata de ocupare a persoanelor aflate în vârstă activă (20–64 ani) în România a fost de 69,5% în 2024, una dintre cele mai scăzute din UE, comparativ cu media europeană de 75,8%. Există o serie de disparități urban-rural: în 2024, rata șomajului a fost de 3,1% în urban vs 8,5 % în rural.

Mai mult, România are cea mai ridicată rată NEET (persoane care nu muncesc, nu studiază și nu sunt în formare) din UE: 19,4% în 2024, în creștere față de anii anteriori. Până în 2030, România va avea nevoie de peste 600 000 de lucrători înalt calificați, dar facultățile pregătesc doar ~40 000 de absolvenți anual.

Și mobilitatea culturală rămâne un privilegiu, nu o realitate comună, în România. Comunitățile vulnerabile sunt excluse nu doar de la școală, ci și de la activități culturale care asigură capital social și profesional.

Cine sunt cei care mișcă România

Proiectele finanțate înlătură una sau mai multe bariere de mobilitate fizică și socială în calea a trei tipuri de acces esențial în recunoașterea și valorificarea potențialului uman: la educație, la piața muncii și la cultură, pentru 13.544 beneficiari la nivel național.

ONG-urile au identificat o serie de nevoi pentru care propun de la metode inovatoare de predare pentru copiii din medii defavorizate și programe de formare profesională pentru tineri vulnerabili, acces la cultură pentru persoane cu dizabilități, până la reintegrarea mamelor vulnerabile pe piața muncii și a victimelor violenței domestice și a traficului de persoane.

Proiectele câștigătoare au fost selectate de un juriu format din 20 de reprezentanți ai mediului antreprenorial, ai mediului academic, ai sectorului cultural și sportiv, precum și ai societății civile.

---