José „Pepe” Mujica, fostul președinte al Uruguayului și unul dintre cei mai atipici lideri politici ai lumii, a murit la vârsta de 89 de ani, după o luptă de luni de zile cu un cancer esofagian.
Omul care spunea că „săraci nu sunt cei care au puțin, ci cei care doresc mult” a trăit și a murit cu demnitatea blândeții și a simplității — două virtuți pe care le-a cultivat până în ultima clipă.
Într-o epocă a liderilor cu costume scumpe și coloane oficiale interminabile, Mujica a ales alt drum. Un drum bătătorit cu bocanci plini de noroi, o viață trăită într-o fermă modestă din Rincón del Cerro, nu în palatul prezidențial. A refuzat fastul și a ales să conducă un Volkswagen Escarabajo albastru. Să doneze două treimi din salariu. Să-și petreacă duminicile la grădinărit, nu în întâlniri cu elita. Într-o lume ce confundă puterea cu prestigiul, Mujica a reînvățat politica smereniei.
- Tarot Online: Previziuni și etalări zilnice.
- A murit Ion Iliescu, figura-cheie a tranziției postcomuniste din România
- A murit compozitorul Eugen Doga. Maria Mirabela, Gramofon și Gingașa și tandra mea fiară rămân pe vecie în inimile noastre
- A murit Mario Vargas Llosa: Povestea unei vieți marcate de geniu, iubiri și un secret dus în mormânt
A devenit un reper global în 2012, la conferința ONU pentru Dezvoltare Durabilă de la Rio+20. Acolo, cu voce calmă și privirea tăioasă a omului care a văzut moartea de aproape, a întrebat retoric: „Ce se va întâmpla în ziua în care indienii vor avea același număr de mașini pe familie ca germanii?” În plin avânt al consumismului planetar, Mujica vorbea despre limite, despre ecologie, despre fericirea care nu se măsoară în obiecte noi. A fost, fără îndoială, primul lider al „valului roz” latino-american care a adus conservarea mediului în centrul agendei politice — mult înaintea altora, precum Lula da Silva sau Hugo Chávez.
Născut în 1935, într-o familie modestă de agricultori de lângă Montevideo, Mujica a fost mereu fiul pământului. Chiar și când ajunsese președinte (2010–2015), continua să își conducă tractorul, să planteze flori și să îngrijească animalele. Alături de soția sa, Lucía Topolansky, fostă și ea luptătoare de gherilă, a format un cuplu care părea desprins din altă lume: tandri, discreți, fără orgolii, mereu printre oameni.
Citește continuarea pe confesiunileuneifeterele.ro
foto prima pagină ymphotos/ Shutterstock