Setari Cookie-uri

România își face ordine pe hartă: 26 de județe ar putea dispărea! Bucureștiul nu scapă nici el de reorganizare

IN ACEST ARTICOL:

România ar putea avea o hartă administrativă complet diferită în următorii ani. O reformă pregătită în interiorul PSD propune reorganizarea teritorială a țării, iar unul dintre scenariile analizate ar putea duce la dispariția a 26 de județe.

Nici Bucureștiul și Ilfovul nu sunt ocolite de planurile de restructurare. Dacă propunerea va fi pusă în practică, unele județe ar putea fi comasate, iar centrele administrative regionale ar urma să preia atribuțiile mai multor zone.

26 de județe ar putea dispărea. Cum ar arăta noua hartă a României

Reorganizarea administrativ-teritorială este analizată de un grup de lucru din PSD, coordonat de vicepreședintele partidului Dragoș Benea. Una dintre variantele luate în calcul pornește de la modelul celor 15 Curți de Apel din România.

Aplicarea acestui principiu ar presupune comasarea mai multor județe în jurul unor centre administrative regionale. Astfel, actualele 41 de județe ar putea fi reorganizate într-un număr mult mai mic de unități teritoriale.

Citește și:

Printre județele care și-ar putea păstra statutul de centre administrative se numără Bihor, Timiș, Dolj, Constanța, Galați, Prahova, Alba, Mureș, Bacău, Iași și Suceava. Lista ar putea include și Cluj, Brașov, Argeș și București, în funcție de forma finală a reformei.

În schimb, județe precum Satu Mare, Arad, Caraș-Severin, Olt, Gorj, Mehedinți, Tulcea, Dâmbovița, Buzău, Vaslui, Botoșani și Neamț ar putea fi integrate în structuri administrative mai mari.

Ce județe ar putea fi comasate și cine ar deveni centru regional

Scenariile analizate conturează mai multe schimbări importante pe harta României.

În vestul țării, Bihorul ar putea deveni centrul administrativ al unei regiuni care ar include și Satu Mare. Timișul și-ar păstra statutul, însă Aradul și Caraș-Severinul ar putea fi comasate cu acesta.

Citește și:

În Oltenia, Doljul ar urma să devină principalul centru administrativ al unei regiuni care ar reuni județele Olt, Gorj și Mehedinți. Această variantă este susținută și de lideri PSD din zonă, printre care primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, și europarlamentarul Claudiu Manda.

În sud-est, Constanța ar putea prelua și Tulcea, în timp ce Galațiul și-ar păstra rolul de centru regional. De asemenea, Prahova ar putea deveni centrul unei regiuni care să includă Buzău și Dâmbovița.

În Transilvania, Alba, Mureș și Cluj s-ar număra printre centrele administrative importante. În Moldova, Bacăul, Iașiul și Suceava ar putea coordona regiuni extinse, prin comasarea unor județe precum Neamț, Vaslui și Botoșani.

Bucureștiul ar putea rămâne fără Primăria Generală. Ce se întâmplă cu sectoarele

Una dintre cele mai importante schimbări propuse vizează chiar Capitala. Scenariul discutat în PSD presupune desființarea Primăriei Generale a Municipiului București și păstrarea primăriilor de sector.

Citește și:

Acestea ar urma să preia responsabilitățile care aparțin în prezent administrației municipale. O asemenea reorganizare ar schimba semnificativ modul în care sunt administrate serviciile publice și proiectele de infrastructură din Capitală.

Nici județul Ilfov nu ar scăpa de modificări. Acesta ar putea dispărea ca unitate administrativă distinctă, iar localitățile sale ar urma să fie reorganizate în noua structură teritorială.

Schimbarea ar avea și implicații politice importante, deoarece Ilfovul reprezintă un județ relevant pentru PSD și PNL.

Dragoș Benea: Numărul județelor nu a fost stabilit. Sunt analizate mai multe variante

Vicepreședintele PSD Dragoș Benea a explicat că modelul celor 15 Curți de Apel reprezintă doar un punct de plecare pentru discuție, nu o decizie definitivă.

Citește și:

Acesta a precizat, într-un interviu acordat G4Media, că numărul viitoarelor unități administrative ar putea varia între 12 și 22.

„Asta nu înseamnă că vor fi 15 județe, dar e un punct de plecare pentru o discuție”, a explicat Dragoș Benea.

Potrivit acestuia, reforma trebuie să țină cont de mai mulți indicatori, printre care populația rezidentă, situația financiară a administrațiilor locale și capacitatea de colectare a taxelor.

Aceste criterii ar urma să fie incluse într-o matrice de sustenabilitate, care să stabilească dacă o anumită structură administrativă poate funcționa eficient.

Nu doar județele sunt vizate. Mii de comune ar putea fi reorganizate

Reforma analizată de PSD nu se oprește la nivelul județelor. Și organizarea comunelor ar putea trece prin schimbări importante.

Citește și:

Grupul de lucru analizează trei praguri de populație pentru reorganizarea acestora: 1.500, 3.000 și 5.000 de locuitori.

În cazul în care ar fi ales pragul de 5.000 de locuitori, aproximativ 2.500 de comune ar putea intra în procesul de reorganizare. Dacă pragul ar fi stabilit la 3.000 de locuitori, numărul acestora ar ajunge la aproximativ 1.600.

Dragoș Benea a subliniat că includerea unei comune într-un proces de comasare nu înseamnă automat dispariția localității. Aceasta ar putea continua să existe, dar ar urma să facă parte dintr-o structură administrativă mai mare.

Deocamdată, toate aceste variante se află în etapa de analiză. Nu există o decizie finală privind numărul județelor sau configurația noii hărți administrative a României.

Citește și:

Carmen este redactor-șef Kudika.ro și scrie de când își aduce aminte. A început cu integrame sustrase pe furiș de la tatăl ei și 30 de ani mai târziu se relaxează...

Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor: