Alfabetul dupa Adrian Paunescu

Lacrimi
Eu simt ca mor uitandu-ma-ndarat/ Si cum coboara lacrimi sa ma spele,/ Te caut intr-un cuib de randunele,/ Mi-e dor, macar in poze, sa te vad./ Si, totusi, dincolo de-acest prapad,/ Tu ce mai faci, motiv al vietii mele?

Moartea
Da zgomotul marii afara din casa,/ Vreau liniste, liniste, marea m-apasa./ Vreau moartea sa vina sa lupte cu mine,/ Eu sunt cineva, moartea e oarecine.

Scrisoare
Scrisoarea mea e de ulei, femeie,/ ulei din candele, ulei din cani,/ ti-o scriu ca sa-ti mai treaca intristarea/ ti-o pun pe amintire si pe rani.

Salvare
Apleaca-ti fiinta prin ceata albastra/ Sa nastem salvarea din dragostea noastra/ si roaga-te fiului tau ce e-n tine,/ Sa vina mai repede, sa-ti fie bine.

Tacere
Sa tac iubirea mea adanc-bolnava,/ sa tac si fulgerul ca te-as zdrobi,/ sa tac ca inclestatul de gingii,/ sa tac si a revansa, a galceava./ M-as plange pan-la os si pan-la nume/ prin ochi, ca lacrima sa ies din lume.

Sursa: Coffechat

---