Setari Cookie-uri

Interviu: Catia Maxim, autoarea cartii Ghici pe cine iubesc eu?

Intamplator sau nu , la un moment dat mi-am aruncat privirea peste cartile Catiei Maxim. Trei carti publicate in trei ani: romanul Inca un pas (editura Echinox,Cluj, 2007), povestirile Clipe salvate ( editura Nicol, Bucuresti, 2008),romanul Ghici pe cine iubesc eu?( editura SemnE, Bucuresti, 2009). Lectura lor m-a incitat, m-a enervat, m-a bucurat. Curioasa sa o cunosc pe autoare, i-am solicitat un scurt interviu. Neconventional, spontan , asa ca si cum as fi vorbit cu mine insami!

Intamplator sau nu , la un moment dat mi-am aruncat privirea peste cartile Catiei Maxim. Trei carti publicate in trei ani: romanul Inca un pas (editura Echinox,Cluj, 2007), povestirile Clipe salvate ( editura Nicol, Bucuresti, 2008),romanul Ghici pe cine iubesc eu?( editura SemnE, Bucuresti, 2009). Lectura lor m-a incitat, m-a enervat, m-a bucurat. Curioasa sa o cunosc pe autoare, i-am solicitat un scurt interviu. Neconventional, spontan , asa ca si cum as fi vorbit cu mine insami!

Catia Maxim...?

CM: Da! E de la botez: Ecaterina.

Si Maxim?

Se uita la mine si rade.

CM: De la maxim! Incerc si eu marea cu sarea...

Cartile tale intra in vreo competitie?

CM: Sigur! Una speciala: cu mine insami. Altminteri nu cred ca vreau sa iau locul nimanui. Nici nu as putea!
Oamenii citesc si hotarasc.

Exista totusi factori care decid...

CM: Sigur! Elitele, critica literara, televiziunile, presa etc.

Si ti se pare putin?

CM: Nu ! Dar mai stiu ca atunci cand pui un strop de pasiune in ceea ce faci, totul prinde viata.

Cartile tale m-au derutat.

CM: Eu nu vreau sa trag concluzii, nu vreau pun etichete, sa judec... Imi doresc sa desenez personaje vii, strabatute de fiorul vietii. Ce poate fi mai frumos decat faptul ca respiram si vedem?

Te framanta comunicarea trunchiata dintre El si Ea?

CM: Ma stimuleaza dialogul. Imi pun deseori intrebari. Si nu intotdeauna stiu sa raspund. Atunci de ce sa nu apelez si la logica, la mintea barbatului? Imi cunosc limitele, prejudecatile ( atatea cate le mai am) si nu intamplator ma servesc deseori de logica masculina.

Cartile tale inghesuie basmele . Le pun cumva la colt.

CM: Iubesc basmul! Il ador pe Micul Print. Dar eu simt viata acolo, in afara castelului. Acolo unde Cosanzeana nu are oglinda, acolo unde Printul stie ca va obosi la un moment dat. Basmele ne hranesc sufletul, dar viata de zi cu zi le acopera cu o perdea cenusie.

Esti trista?

CM: Tristetea imi confera splendoarea bucuriei. Vad cenusiul din jurul meu, dar eu simt caldura Soarelui.
Citește și:

Vizionare placuta


Kudika
19 Iunie 2009
Echipa Kudika

Ti-a placut acest articol?

Aboneaza-te pe Kudika pentru a primi articole similare.