Setari Cookie-uri

Caietul visurilor

Nu exista zi in care sa nu intalnesc oameni puternici si oameni slabi, bogati si saraci, si cred cu tarie ca, fiecare dintre ei are ceea ce merita. Spune-mi ce ganduri ai si-ti spun unde vei ajunge in 5 ani si crede-ma ca nu-s clarvazatoare, dar vad multe comportamente.

Te straduiesti sa nu reusesti prin aceasta trista recapitulare matinala, sunt grasa.
N-o sa slabesti niciun gram daca nu-ti schimbi credinta despre cum arati si ce mananci. Este viata ta o infrangere predestinata? Spune-mi ce ai trait pana azi.

Dupa ce tanjesti? Care-i visul tau maret? Ce iti doresti cel mai mult de la viata?

De ce nu traiesti ce visezi?
Pentru ca undeva, in adancul sufletului tau, crezi ca nu meriti succesul, gloria.
Nu ai incredere in tine, contabilizeaza-ti gandurile unei zile si-o sa-ti dai seama ce parere ai despre tine: “gresesc, cad, nu pot, nu stiu, e prea mult, n-am bani, sunt grasa”, cum crezi ca vei atinge succesul cu atitudinea asta?

N-ai incredere in abilitatile tale innascute, esti fricoasa, acuzi rautatea lumii, te simti vinovata cand mananci o ciocolata, simti tristete ca nu-ti permiti o viata bogata si asa mai departe. Prin imitatie atragi exact lucrurile cu care ai crescut si langa care te asezi. De cate ori sa-ti mai spun? Lasa trecutul la trecut, traieste in prezent, priveste in viitor.

Cum crezi ca va arata viata ta peste 3, 5 ani daca ramai la fel? LA FEL VA ARATA SI VIATA TA!! Nimic nu se va schimba! Si nimic bun nu va intra in viata ta!
Ca sa obtii succesul, iubirea, prosperitatea la care visezi e nevoie sa te privesti, comporti si aliezi cu cei care sunt cu o treapta, chiar mai multe, peste tine.
Spune-mi cu cine umbli ca sa-ti spun cine esti, e inca de actualitate, priveste-te!
Sa mergem mai departe…
Sau, ramai aici?

Ce am facut ca sa scap de conditia mea mizera?

Ti-am mai spus si-n alte randuri, am rupt-o definitiv si irevocabil cu tot ce ma tinea pe loc, si anume: prieteni, obiceiuri nesanatoase, lene, vaicareala, traume vechi si dureroase, dependente si relatii toxice si am ramas singura, eu cu mine. Pentru inceput, mi-am stabilit un plan de atac, am inceput sa scriu tot ce-mi doream intr-un jurnal. Slava Domnului, scrisul mi-a tinut de urat dintotdeauna, asa ca mi-a fost usor sa astern pe hartie gandurile, sentimentele si obiectivele mele pe termen scurt si lung. M-am privit in oglinda, mi-am facut o poza, mi-am scris un juramant, pe care l-am gasit acum cateva zile printre lucrurile mele vechi de la tara si am plecat spre viata mea.
Citește și:

Kudika
24 Iunie 2010
Echipa Kudika
Ti-a placut acest articol?

Aboneaza-te pe Kudika pentru a primi articole similare.