Alte denumiri: blenoragie, sculament Scurt istoric Gonoreea se cunoaste inca din Antichitate, de la vechii egipteni, de la greci si romani. In Evul Mediu ea a fost confundata cu sifilisul. In 1832, Ricardo o identifica drept boala de sine statatoare. Mai tarziu, Neisser a descoperit agentul patogen. Definitie Gonoreea este o boala infecto-contagioasa a ambelor sexe si a tuturor varstelor, produsa de gonococ. Agentul patogen Agentul patogen este cel care determina boala, iar in acest caz el este o bacterie, Neisseria Gonorrhoeae sau gonococul, o bacterie care traieste in zonele umede si calde ale corpului, si are o perioada de incubatie de 2-6 zile. Ce rezistenta, gonococii nu rezista la o uscare mai mult de 1-2 ore, fiind inactivati de caldura umeda la peste 55 de grade Celsius si razele ultraviolete. Gonococul este distrus in cateva minute de antiseptice obisnuite, ca formolul sau nitratul de argint. El este distrus de asemenea de sapun si de dezinfectant. Transmitere Calea de transmitere este sexuala (contact sexual neprotejat), gonoreea fiind una din bolile cele mai frecvente cu transmitere sexulala. De asemenea infectia gonococica se poate realiza si prin contact sexual oral, si poate determina rani ale gatului (infectia gonococica a faringelui), prin contact sexual anal (scurgere si iritatie la nivelul anusului), dar si de la mama la nou-nascut. in peste 50% din cazuri poate evolua fara simptome. Gonoreea se transmite prin contactul direct cu mucoasele sau lichidele infectate,si nu prin folosirea in comun a obiectelor gen bureti, prosoape etc. Simptome La femei (femeile, de obicei, nu prezinta simptomele infectiei, sau doar semne izolate) : - scurgere neobisnuita din vagin de culoare alb-galbuie - senzatii de arsura la urinare - durere acuta la nivelul abdomenului inferior - semne de cervicita (secretie endocervicala mucopurulenta, sangerarea colului la atingere) - sangerari intre menstruatii - iritatii sau scurgeri din anus La barbati: - dureri sau arsuri la urinare - senzatia frecventa de urinare - scurgere alb-galbuie din penis - determina scurgeri purulente ("picatura matinala", picatura de puroi din penis) - erectii dureroase - infectie rectala, cu secretii anale si dureri perineale - epididimita/ orhiepididimita acuta la barbati < 40 ani - infectie diseminata cu febra, eruptii cutanate petesiale sau - pustuloase, artralgiii asimetrice, artrite septice, tenosinovite. Foarte rar meningita sau endocardita. Evolutie In cazul acestei infectii, primele simptome apar la 2-3 zile de la contactul sexual :secretii abundente galben-verzui,senzatii de usturime si arsuri, mucoasa congestionata, rosie, umflarea ureteri,etc. Aceste simptome pot disparea dupa 8 saptamani, dar disparitia nu marcheaza sfarsitul bolii, ci cronicizarea ei. Complicatii Pana la 40% din femeile cu gonoree netratata au infectii la nivelul aparatului genital superior (uter, trompe si ovare). Ca urmare, femeile respective pot deveni sterile sau au riscul de a dezvolta abcese (pungi cu puroi) la nivelul acestor organe. Femeia bolnava poate transmite infectia copilului sau in timpul nasterii. La nou-nascut, gonococul poate determina infectii ale ochilor, infectii respiratorii sau anorectale, care pot determina sechele in viitor. Barbatii infectati au risc de complicatii genitale (ale epididimului testiculelor si sterilitate) sau urinare (stramtorarea uretrei, stricturi). Gonoreea este o boala grava prin consecintele sale posibile. Va puteti proteja evitand contactele sexuale intamplatoare si folosind prezervativul. Daca unul dintre parteneri este infectat, trebuie evitate contactele sexuale pana cand ambii parteneri sunt tratati si vindecati. Investigatii Se realizeaza identificarea N. gonorrhoeae in secretiile genitale, rectale, faringiene sau oculare prin: - examen microscopic direct (coloratie Gram sau albastru de metilen) al secretiilor cu evidentierea de diplococi predominant intraleucocitari. - cultura, reactiile de amplificare genica (PCR, LCR). Sunt metode mai sensibile decat examenul direct. Cultura permite si testarea sensibilitatii gonococilor la antibiotice (antibiograma). Datorita faptului ca o proportie mare de gonococi izolati in intreaga lume au devenit rezistenti la peniciline, tetracicline si la alti agenti antimicrobieni mai vechi, aceste medicamente nu mai pot fi recomandate pentru tratamentul gonoreei. Este importanta monitorizarea locala in vitro a susceptibilitatii gonococului la antibiotice precum si eficacitatea clinica a schemelor terapeutice recomandate. Tratament Tratamentul gonoreei se face cu antibiotice. Exemple de scheme terapeutice: - Cefixima , 400 mg oral in doza unica - Ceftriaxona, 250 mg i.m. in doza unica - Ciprofloxacina, 500 mg oral in doza unica Nota. Fluorchinolonele sunt contraindicate in sarcina, la copii si adolescenti. Scheme terapeutice alternative, care pot fi folosite in functie de prevalenta gonococilor rezistenti: - Kanamicina, 2 g i.m. in doza unica - Cotrimoxazol, 480 mg, 10 tb oral in doza unica zilnica, 3 zile Nota: Kanamicina si cotrimoxazolul trebuie folosite numai in zonele in care ratele de rezistenta in vitro sunt scazute si monitorizate la intervale regulate
Par deshidratat, aspru si lipsit de stralucire? Am gasit solutia!
Candidoza Vaginala: 7 Tratamente naturiste
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor: