Buddha se afla intr-o adunare cand un barbat a venit furios catre el. Credea ca Buddha face ceva gresit. Copiii lui meditau doua ore in fiecare zi, iar barbatul considera ca daca acestia nu ar mai fi pierdut timpul degeaba si ar fi facut mai multi bani.

Păr hidratat, sănătos și ușor de pieptănat? Se poate!

"Il voi invata pe acest om o lectie!" - a spus acesta in timp ce se uita la Buddha cu furie.

Imediat ce s-a apropiat de Buddha, toate celelalte ganduri au disparut... insa mania lui era inca acolo. Tremura, insa nu putea vorbi. Niciun cuvant nu ii putea iesi pe gura, asa ca l-a scuipat direct in fata.

Buddha a zambit. Toti ceilalti discipoli erau cuprinsi de furie, insa nu puteau reactiona deoarece Buddha era acolo. Toata lumea isi tinea buzele si pumnii stransi... barbatul si-a dat seama de greseala facuta si a spus "Daca mai stau mult, voi izbucni si nu ma voi mai putea controla."... asa ca a luat-o la fuga.

Faptul ca Buddha nu a reactionat, nu a spus absolut nimic si doar a zambit il macina groaznic pe barbat... incat nu a putut dormi toata noaptea. A fost pentru prima data in viata lui cand a vazut o astfel de reactie de la o persoana. Altcineva s-ar fi enervat la culme.

Imediat ce primele raze de soare au brazdat vazduhul, barbatul s-a ridicat din pat si a fugit catre locul in care statea Buddha. A cazut la picioarele lui si a spus: "Iarta-ma, te rog. Stiu ca am gresit."

Buddha i-a raspuns: "Nu te pot ierta".

Discipolii erau din nou fara cuvinte. Buddha era atat de plin de compasiune incat ierta pe toata lumea. De ce de data aceasta nu putea trece cu vederea? Era imposibil asa ceva. Si cum toti se uitau la el inmarmuriti, Buddha a trebuit sa explice:

"Ei bine... de ce sa te iert? Nu ai facut nimic. Ce ai facut? Ce greseala ai facut?"

Barbatul a raspuns: "Ieri te-am scuipat in fata. Sunt acel barbat..."

Buddha a raspuns: "Acea persoana nu este aici acum. Daca voi intalni vreodata barbatul pe care l-ai scuipat, ii voi spune sa te scuze. Pentru mine tu esti minunat. Nu ai facut niciodata ceva rau."

Morala: Aceasta este compasiunea. Compasiunea nu arata cu degetul, nu gaseste un vinovat astfel incat mai apoi sa spui "Bine, te iert...". Nu este compatimire. Iertarea ar trebui sa fie astfel incat persoana care ti-a gresit sa nici nu stie ca este iertata. Nici macar nu ar trebui sa se simta vinovata ca a gresit. Acesta este tipul potrivit de iertare.

foto interior si prima pagina: Lazar Obradovic Shutterstock

7 Lectii de viata puternice invatate din Alchimistul
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:

Vizionare placuta