Mi-era greu sa renunt la persoanele care-mi faceau rau, asa ca am preferat sa renunt la mine. Imi doream sa fiu accepta si iubita. Iar pentru asta, eram in stare de orice.

Ciunteam parti din mine, ascundeam dorinte, ganduri si ma prefaceam intr-o persoana care era exclusiv pe placul celorlalti. Cei care nu faceau asta mi se pareau oricum prost-crescuti si egoisti.

Nu m-as fi gandit nicio clipa ca motorasul iubirii de sine, chiar si unul asa anemic ca al meu, trebuie sa fie alimentat de cunoasterea valorii proprii care cere automat renuntarea la greutatile care ma trag in jos. La persoanele care nu ma apreciaza. La parerile si asteptarile celor din jur.

Citeste continuarea pe AndreeaRaicu.ro

foto main: Mary Long, Shutterstock

Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor: