Comoara ascunsă din Ploiești: o bibliotecă păstrează cărți vechi de 500 de ani, iar unele pot fi împrumutate acasă

Într-o clădire impunătoare din centrul Ploieștiului se ascunde o adevărată comoară culturală: Biblioteca Județeană „Nicolae Iorga”, un loc unde timpul pare să se fi oprit în loc printre paginile îngălbenite ale unor volume de sute de ani. Cu peste 560.000 de cărți în colecție, instituția adăpostește unele dintre cele mai valoroase și mai vechi tipărituri din România, dar și povești neștiute despre cei care le-au adus aici.

Cărți de sute de ani, păstrate cu grijă la Palatul Culturii

Biblioteca funcționează în Palatul Culturii din Ploiești și găzduiește printre altele volumul „Ab Urbe Condita Libri”, scris de istoricul latin Titus Livius și tipărit la Veneția în anul 1520. Este considerată, potrivit managerului bibliotecii, Mihaela Radu, „una dintre pietrele prețioase” ale colecției.

Un alt exemplar rar este „Imperatorum Romanorum a Iulio Caesare ad Heraclium Unsque Numismata Aurea”, tipărit în 1627 la Anvers, donat de inginerul și colecționarul ploieștean Andrei Debie. Cartea spune povestea unui tezaur descoperit în Flandra în secolul al XVII-lea și rămâne o piesă de mare valoare istorică.

Dintre cărțile românești, „Cazania” lui Varlaam, din 1643, ocupă un loc special. Este considerată prima carte de proză artistică tipărită în limba română, scrisă, potrivit propriei prefețe, „pentru ca hiecine să înțeleagă”. Exemplarul păstrat la Ploiești poartă urmele unei călătorii lungi prin Transilvania, cu însemnări în română, scrise atât cu litere chirilice, cât și latine, dar și note în limba maghiară.

Alături de „Cazania”, se află „Biblia” lui Șerban Cantacuzino din 1688, tradusă de frații Radu și Șerban Greceanu. Criticul literar George Călinescu o considera echivalentul românesc al Bibliei lui Luther pentru limba germană. Cu 938 de pagini, legată în lemn și piele, cartea a fost restaurată la Alba Iulia și își păstrează și acum farmecul de altădată.

Ce cărți vechi poți împrumuta acasă

Vestea bună este că nu toate comorile bibliotecii rămân doar sub vitrină. Cititorii pot împrumuta volume precum „Fata din Zlataust” de Ionel Teodoreanu, publicată în 1942, sau celebrul roman „Bătrânul și marea” de Ernest Hemingway, apărut în 1952 – cel mai valoros titlu disponibil pentru împrumut acasă. La secția de lectură se pot consulta și lucrări de prestigiu, precum „Science et Methode” de Henri Poincaré, tipărită la Paris în 1909.

O bibliotecă deschisă tuturor, inclusiv persoanelor nevăzătoare

Biblioteca „Nicolae Iorga” se remarcă și prin grija față de persoanele cu deficiențe de vedere. Instituția deține un aparat special care „citește” cu voce tare cărțile pentru cei care nu pot vedea, iar printr-o colaborare cu Fundația „Cartea Călătoare” din Focșani, oferă și cărți audio în format DAISY, ascultate printr-un mic player de CD-uri.

„Oamenii s-au obișnuit, unii solicită aparatul, alții vin aici sau trimit pe cineva să îl ia”, au povestit reprezentanții secției de Mediatecă. Colecția audio numără aproximativ 85 de CD-uri, cu opere clasice și titluri din bibliografia școlară, iar personalul bibliotecii merge chiar la domiciliul persoanelor nevăzătoare pentru a le aduce aceste resurse, astfel încât nimeni să nu rămână departe de lectură.

Întrebări frecvente despre Biblioteca Nicolae Iorga

1. Care este cea mai veche carte din Biblioteca „Nicolae Iorga” din Ploiești?

Este „Ab Urbe Condita Libri”, scrisă de istoricul latin Titus Livius și tipărită la Veneția în anul 1520.

2. Ce carte veche poți împrumuta acasă de la această bibliotecă?

Cel mai valoros titlu disponibil pentru împrumut este „Bătrânul și marea” de Ernest Hemingway, apărut în 1952.

3. Ce servicii oferă biblioteca pentru persoanele nevăzătoare?

Biblioteca are un aparat care citește cărțile cu voce tare și oferă cărți audio în format DAISY, printr-o colaborare cu Fundația „Cartea Călătoare” din Focșani.

---