Gaslighting în cuplu: o formă de abuz pe cât de subtilă, pe atât de devastatoare

Gaslighting în cuplu: o formă de abuz pe cât de subtilă, pe atât de devastatoare

Gaslighting reprezintă o formă de manipulare și abuz emoțional și psihologic, prin care cineva îl depermina pe altul să își piardă percepția asupra realității și să creadă în tot ce i se spune, de obicei de rău și greșit despre propria persoană. Practic victima ajunge să se îndoiască de propriile păreri, să își piardă stima de sine, să devină dependență de părerile celuilalt, cu profunde efecte nocive emoționale.

Câteva cuvinte despre Gaslighting

Termenul derivă din numele unei piese de teatru ce a rulat prima dată în 1938, Gas Light, ecranizată apoi cu mare succes în 1944 sub titlul Gaslight (cu Ingrid Bergman și Charles Boyer).

Utilizarea termenului a luat amploare încă de prin 1960, iar astăzi este adoptat în literatură clinică de specialitate, Gaslighting fiind termenul folosit pentru a desemna un tip de manipulare emoțională în relația dintre doi oameni, menit să creeze confuzie și îndoială în mintea celuilalt, determinându-l astfel să se îndoiască de propria memorie, percepție și sănătate mintală.

Manipulatorul poate fi oricine, indiferent de sex, găsind în această poziție atât bărbați, cât și femei. De asemenea, rolul în relații poate fi divers, manipulatorul putând fi părinte, coleg, iubit, rudă, șef și așa mai departe.

gaslighting in psihologie si relatii

Foto: pixabay.com

Gaslighting: cum se practică?

Inițial manipularea începe discret, prin discreditarea celuilalt, de exemplu: „Uneori ești atât de indiferent (sau neatent, neglijent, exagerat, ești „cumva”). Mai deprte există două posibilități de răspuns din partea celuilalt: o persoană echilibrată își păstrează stima de sine și consideră că așa este văzută de celălalt partener, în mod izolat și nu că așa este ea cu adevărat. Celălalt răspuns este de negare, însoțit de sentiment de nedreptate și de dorința de a demonstra că nu este adevărat, un răspuns pe care îl poate simți oricine, oricât de echilibrat ar fi, dacă afirmația vine de la cineva drag, de care ne pasă.

Odată manifestată dorința de a demonstra contrariul, lucrurile degenerează, astfel că manipulatorul va pune orice argument pe baza exagerării, isteriei, nervozității celuilalt, ba chiar se va simți lezat pentru sinceritatea lui și pentru faptul că doar manipulatorul a avut curajul de a-i spune.

Apoi apar și alte nedreptăți și stima de sine a „pradei” va fi măcinată pas cu pas, călcată în picioare, distrusă, până ce cealaltă persoană ajunge să se piardă, iar în situații și mai grave devine dependentă de manipulator, de părerile acetsuia sau de rezultatele acțiunilor în timp (poate manipulatorul a convins celaltă persoană să renunțe la job, devenind dependentă financiar).

Specialiștii spun că urmările Gaslighting-ului prelungit pot fi mult mai nocive decât violența fizică, considerate de-a dreptul devastatoare. Persoana abuzată devine nesigură, depresivă și anxioasă deopotrivă, își pierde puterea de reacție, stima de sine, pueterea de acțiune, capacitatea de a-și continuă dezvoltarea personală.

Gaslighting este prezent și în relațiile de cuplu. Iată principalele semne că acesta este prezent în relația ta:

  • Te îndoiești în mod constant de tine și de percepțiile tale
  • Nu te simți fericit, deși în viața ta par multe lucruri bune;
  • Poți avea senzația uneori că nu mai ai încredere în memoria ta sau în ceea ce simți;
  • Confuzie asupra propriilor sentimente, crezând că poate sunt cu adevărat greșite sau exagerate;
  • Conștientizezi că îți ceri foarte des scuze;
  • Atunci când faci achiziții comune sau personale (o geantă, haine, mobilă, decorațiuni) te gândești (cu teamă!) mai întâi la ce ar zice manipulatorul din viața ta, iar dacă gusturile acestuia sunt foarte diferite de ale tale, le vei alege pe ale lui;
  • Începi să ascunzi informații, acțiuni, cuvinte din relația ta cu manipulatorul față de persoane cu adevărat apropiate!!! (mama, partener de viață, prieteni)
  • Constați că ai fost îndepărtat de oamenii apropiați din viața ta, iar motivele nu sunt întemeiate;
  • Îți e teamă să deschizi subiecte conversaționale cu abuzatorul;
  • Simți că nu poți face nimic bun, apoi ai probleme în a lua decizii simple;
  • Simți că viața ta e fără bucurie și fără sinceritate și că nu mai ai o persoană căreia să te poți confesa cu adevărat;

În astfel de situații, indiferent dacă persoana abuzată are puterea sau nu să rupă singură relația, sprijinul unui psihoterapeut este necesar atât pentru a primi un ajutor în luarea unor decizii, cât și pentru recuperarea pe termen scurt și lung.

Foto articol: pixabay.com

Vizionare placuta


Kudika
1 Iunie 2021
Echipa Kudika
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:

Ti-a placut acest articol?

Aboneaza-te pe Kudika pentru a primi articole similare.


Setari Cookie-uri