Când virusul singurătății afectează relația de cuplu

Singurătatea emoțională în relația de cuplu

Poate ați folosiți și voi aplicații pe telefonul mobil care vă arată în permanență unde se află partenerul de viață, și nu pentru a-i controla activitățile, cât pentru a-l ști în siguranță. Poate că unii dintre voi aveți deja ceasuri inteligente și alte produse de ultima generație care va ajută să comunicați mai ușor cu persoana iubită.

Iar în vremea pandemiei, poate mai mult ca niciodată mulți dintre noi ne-am bucurat de mai mult timp petrecut în familie, alături de partenerul de viață. Dar oare am folosit această proximitate fizică pentru a aprofunda relația, pentru a spori conexiunea emoțională dintre noi?

Din păcate, sentimentul de singurătate în cuplu este o relalitate. Ne putem simți singuri chiar și atunci când nu suntem.

Pe această temă vă recomand o carte foarte valoroasă, scrisă de psihologului francez Jacques Salomé: „Singurătatea în doi nu e pentru noi”

Pornind de la aceste premise, este important să clarificăm ce înseamnă sentimentul de singurătate în doi și ce avem de făcut atunci când ne confruntăm cu el.

Ce înseamnă, de fapt, să te simți singur în cuplu?

Sentimentul de singurătate în cuplu este mai degrabă un concept și se referă la lipsa împlinirii nevoilor legate de partener. Aceste nevoi sunt unice pentru fiecare persoană în parte și pentru fiecare cuplu, se modifică de la o etapă de viață la altă și reprezintă, în esență, baza clădirii valorii vieții în doi.

Iar rădăcinile singurătății în relație se află, de fapt, în capacitatea de conectare cu partenerul. De la lucruri simple, de la priviri, gensturi tandre, satisfacerea nevoilor sexuale, până la capacitatea de acceptare, de respectare a vulnerabilităților, de deschidere și de evoluție împreună, un cuplu poate să ajute partenerii să devină puternici, iar în aceeași măsură poate avea efecte devastatoare asupra acestora.

Chiar dacă cei doi parteneri se află unul lângă celălalt, aceștia se pot simți fie ca doi străini, fie criticați, neapreciați, nedoriți, neînțeleși, neiubiți. Iar toate acestea duc către sentimentul de singurătate în doi, diferit de nevoia de singurătate a fiecărui om, acel timp petrecut în propria intimitate sau timpul de detașare, petrecut cu prietenii sau familia, în afară relației.

Sigur că avem nevoie și de astfel de momente, însă conecxiunea cu partenerul de viață ar trebui să fie profundă, puternică, sinceră.

A te simți singur reprezintă o experiență emoțională și nu ține cont de numărul de persoane din jurul tău: te poți simți singur/ă chiar și înconjurat/ă de alte persoane sau alături de partener/ă. este practic o distanțare emoțională de partener.

Cum se ajunge la singurătatea în cuplu?

Cauzele ne arată și soluțiile. Înțelegând cauza, vom ști unde și cum să remediem.

Renunțarea la efortul de a lucra în permananeță la relație

Sigur că fiecare cuplu ajunge să treacă cel puțin printr-o situație de criză în doi. Dinamica cuplului se poate schimba în ani și este chiar bine să se întâmple astfel. Însă pentru a menține romantismul și conexiunea în relație, fiecare dintre parteneri trebuie să facă efortul de a dinamiza conexiunea, de a readuce romantismul în cuplu, de a spori experiențele benefice pentru cei doi.

Lipsa de conexiune

Chiar dacă cei doi parteneri se află acasă, fiecare pare cuprins în treaba lui. Ocupațiile separate, lipsa de interes față de nevoile și activitățile celuilalt, retragerea din discuțiile în care celălalt solicită ajutor, neasumarea responsabilităților legate de viața în doi conduc către imposibilitatea ca cei doi să stabilească o conexiune.

Dependența de partener și alte tipuri neadecvate de atașament în doi

Dependența de partenerul de viață poate lua diferite forme în cuplu, de la dependență financiară, până la abuz și șantaj. În tot cazul interdependența în cuplu nu reprezintă o bilă albă pentru relația pe termen lung a celor doi. Iar efectele negative ale aceste dependențe se acutizează într-o perioadă de criză, aducând presiuni suplimentare în relație.

Abuzul emoțional

Poate cea mai gravă formă de rupere a relației și manipularea conexiunii emotinale preexistente - abuzul emoțional poate lasă răni foarte adânci, iar apelarea la un psihoterapeut sau alți profesioniști poate fi necesară.

Pentru a înțelege mai mult despre ceea ce simțiți, puteți aplea la cursuri sau cărți despre autovindecare emoțională, despre descoperirea propriilor valori, despre dezvoltare personală, despre înțelegerea nevoilor în cuplu.

Pe lângă cartea de mai sus vă recomandăm și:

• Cele cinci limbaje ale iubirii - Gary Chapman
• Cu 10% mai fericit, de Dan Harris
• Ține-mă strâns în brațe, de Dr. Sue Johnson
• Regândirea infidelității, de Esther Perel
• Acceptarea necondiționată, de Tara Brach

---