Iubitul meu este singur la părinți - este în regulă?

Înainte de toate, trebuie să menționăm faptul că anumite comportamente învățate în copilărie pot fi repetate în viața de adult. Acestea se referă în special la relația pe care părinții au avut o cu copilul și care se poate subscrie unor diferite tipuri de atașament, indiferent dacă copilul a crescut sau nu singur la părinți. Mai mult decât atât, însumate, toate experiențele de viață ne creează în prezent așa cum suntem, dar totodată modul nostru de a ne ocupa de propria dezvoltare emoțională, de echilibrul interior, reprezintă pași importanți în ceea ce privește construirea unor relații amoroase sănătoase.

Ce spun cu certitudine specialiștii este că atât persoanele care au crescut singure la părinți, cât și cele cu unul sau mai mulți frați/ surori pot să se angreneze în relații sănătoase de iubire atunci când au ajuns la o maturitate emoțională. Din păcate, de cele mai multe ori această maturitate a emoțiilor noastre și a legăturii pe care o avem cu noi înșine nu vine de la sine, ci trebuie să “muncim” pentru a ajunge aici. Trebuie să îmvățăm să ne acceptăm și să ne vindecăm rănile interioare, să ne identificăm reacțiile negative învățate în modelul nostru parental, trebuie să aflăm ce anume ne face fericiți și ce anume vrem cu adevărat de la o relație. Iată că lucrurile nu sunt chiar atât de ușoare, nu sunt în alb și negru, ci mai degrabă în nuanțe de gri.

Există totuși câteva aspecte care merită luate în considerare privind persoanele care au crescut singure la părinți.

Iubitul meu este singur la părinți - este în regulă?

Dacă te sperie gândul că ar putea exista probleme din această pricină în relația pe care încerci să o construiești ori dacă ai dat curs zvonurilor cum că un astfel de bărbat ar fi poate prea alintat, poate n-ar ști să împartă, poate crede că multe lucruri i se cuvin și așa mai departe, ei bine venim cu vești bune, căci lucrurile nu stau chiar așa.

Foto: icemanphotos/ shutterstock.com

Bărbații care nu au frați sau surori ar putea fi mai tandri în relațiile intime

Atunci când nu au avut totul de împărțit cu un frate, majoritatea copiilor singuri la părinți au avut tendința de a dezvolta relații puternice cu alți copii. Dacă cu un frate te poți certa destul de tare, dar rămâne lângă tine în casă și ai astfel ocazia oricând să te împaci, nu la fel se întâmplă când vine vorba despre prieteni. Tocmai de aceea copiii care au crescut singuri la părinți au învățat poate mai devreme să-și controleze impulsurile când vine vorba despre o ceartă, care ar putea fi definitivă, au descoperit că pot pierde un prieten bun atunci când jignesc ori trădează, au învățat abilitățile sociale poate un pic mai intens decât atunci când ar fi avut un frate căruia să-i spună toate nevoile și secretele sale.

Mai mult decât atât, cu un prieten nu te poți vedea la fel de des precum cu un frate sau o soră. Așadar acești copii învață cum să își exprime nevoile, părerile, care nu mai sunt la fel de intuitive pentru un prieten apropiat, care nu le cunoaște toate detaliile vieții așa cum un frate sau o soră ar face-o. Găsim așadar o persoană care este posibil să fi învățat să se exprime mai bine în fața persoanelor cu care leagă diverse relații.

Evident că aceste aspecte vor avea ecou în relațiile de dragoste. Tocmai de aceea este posibil ca bărbații care au crescut singuri la părinți să fie mai atenți la mesajele partenerei, la nevoile acesteia, să comunice mai eficient, să fie mai tandri și mai conectați cu partenera de viață.

Bărbații care nu au frați sau surori ar putea fi mai sociabili și ar putea comunica mai eficient

Se spune că unul dintre pilonii de bază ai unei relații longevive este reprezentat de comunicare. Copiii singuri la părinți s-au bucurat, pe de o parte, mai multă atenție din partea familiei, iar pe de altă parte, ei înșiși au fost nevoiți să își retușeze și modeleze abilitățile sociale pentru a-și face prieteni buni. Au învățat, poate, mai repede limitele pe care le impun unele relații și totodată, având în vedere că prietenii nu sunt obligați să-i ierte și nu locuiesc cu ei în aceeași casă astfel încât să se vadă zi de zi, chiar și când sunt supărați între ei, așa cum se întâmplă cu frații ori cu surorile, ei bine acești copii au învățat poate mai abitir care sunt slăbiciunile celor din jur, dar și punctele forte, precum și limitele pe care nu ar trebui să le treacă.

La rândul lor au învățat cum să-și impună propriile granițe în ceea ce privește relațiile cu ceilalți, ce se accepte și ce nu, până unde să facă compromisuri.

Am putea spune că devin adulți care vor avea o comunicare mai matură, dobândită precoce.

Aceste diferențe pălesc atunci când, adulți fiind, ne-am găsit echilibrul emoțional și ne-am definit nevoile și limitele în relații. În aceste situații, atât cei singuri la părinți, cât și cei care au frați și surori vor construi relații sănătoase și longevive.

Sursa foto articol: Dean Drobot/shutterstock.com

---