Din cauza ta, singura femeie pe care am iubit-o și care m-a umilit, m-am răzbunat pe toate femeile din viața mea

Pierderea primei iubiri poate lăsa cicatrici adânci în suflet. Am iubit-o cu o pasiune copleșitoare și am crezut că va fi mereu alături de mine. Cu toate acestea, destinul a ales altfel. M-a umilit într-un mod care a zguduit pentru totdeauna temeliile încrederii mele în relații și în propria mea valoare.

Deși am încercat să merg mai departe, umbra acelei umilințe a rămas în mine ca o rană care refuza să se vindece. În ciuda eforturilor mele de a-mi găsi fericirea în relațiile ulterioare, acea rană a continuat să sângereze subtil, alimentând un foc întunecat de amărăciune. Am dezvoltat o respingere tacită pentru femei, privindu-le cu suspiciune și frică că vor profita de vulnerabilitatea mea, dar și cu nevoia inconștientă de a mă răzbuna pentru suferința pe care o surată de-a lor mi-a provocat-o.

Cu mâna pe inimă vă spun că nu a fost o alegere conștientă să-mi răzbun suferința asupra tuturor femeilor din viața mea. A fost un proces gradual și subtil, de care mi-am dat seama mult prea târziu. Am început să-mi construiesc ziduri din frică să nu mai sufăr, să nu mai fiu umilit. Am devenit suspicios și distant, refuzând să-mi deschid inima din teama că voi fi din nou rănit.

Citește continuarea pe confesiunileuneifeterele.ro

Foto prima pagină Faces Portrait/ Shutterstock