Scrisoarea unui bărbat infidel
De puține ori mi se întâmplă să nu știu ce să răspund scrisorilor primite de la voi. Uneori mă consult și cu colege în redacție, pentru că sunt importante toate felurile de experiențe feminine. Azi am ales să public integral scrisoarea unui domn căruia nu știu cum să îi răspund și asupra căreia vă invit la cugetare și meditație. Dacă aveți un răspuns, doamnelor, nu ezitați să îl dați.
Dragă (dacă exiști) Alma,
De câteva săptămâni am dat peste corespondența ta cu cititoarele și dacă îmi permiți, o să îmi dau și eu cu părerea. Am văzut prea multe femei preocupate de infidelitatea partenerilor și care vor să știe de ce sunt înșelate.
Hai să vă spun de ce înșel eu: pentru că pot. Nu mai căutați motive profunde și nu mai inventați crize existențiale că nu există. Scenariile cu care faceți voi schimb nu există. O înșel pentru că m-am plictisit. Asta nu înseamnă că nu o iubesc. Casa e casă și restul e can can. De când am ieșit pe ușă până am intrat, e treaba mea de bărbat ce fac și cu cine. Dacă eu vin acasă de fiecare dată, am grijă să nu le lipsească nimic copiilor, e vreun capăt de țară că văd o altă femeie?
Emoțional nu e nimic acolo. Sau poate e, nu știu sigur. Mă gândesc la cealaltă ocazional pe parcursul zilei, dar nu mă gândesc să plec de acasă pentru ea.
Înșel pentru că îmi place adrenalina și pentru că mă face să mă simt viu. Acasă muncă acasă muncă nu e suficient pentru mine. Și dacă fac asta pentru plăcerea mea și nu îmi afectează familia, chiar așa nenorocit sunt?
Dragă Alma, spune că mă iubește, dar nu e pregătit pentru o relație. Să îl aștept?
Nu mă port urât cu soția, nu lipsesc nopțile de acasă, nu iau din timpul cu copiii ca să mă duc la amantă. Contează și că e fată deșteaptă amanta. Zici că ea e doctor și eu sunt pacientul. Îmi face programare cu o săptămână înainte să ne vedem.
Când știu că urmează să mă duc la ea, mă simt viu. Când știu că apoi mă duc acasă, mă simt liniștit. De ce nu pot să le am pe amândouă? Amanta nu cere nimic altceva decât fizic, soția primește tot ce îmi cere. Alții se duc la jocuri, la poker, sparg banii din casă și le dau copiilor pâine cu margarină de mâncare, dar pe ăștia nu îi vedeți să îi certați că ei sunt fideli măcar.
Chiar sunt eu ăla cel mai rău dintre toți, Alma? Doamnelor, sunt eu cel mai rău dintre bărbați că fur o oră, două de plăcere doar pentru mine?
Foto prima pagină Gorodenkoff / Shutterstock