Marea dragoste

O a�tept mereu cu voluptate s� m� certe lovindu-m� rece �i dantelat peste glezne sau chiar s� m� doboare minioas� cu un val mai vinjos, ascult apoi tot ce are s�-mi spun� �i-mi cer iertare cu capul plecat, ca o roab� supus�, sprijinindu-mi timpla pe nisipul cald, jurindu-i printre lacrimi c� n-am s-o mai p�r�sesc vreodat�.

Niciodat� nu m� �in de cuvint pentru c� plec �i o uit pentru un timp, str�b�tind c�r�ri ce �tiu c�-mi sint str�ine, c�utind zadarnic prin lume un rost iluzoriu. Plec mereu de ling� ea crezind c� �tiu bine unde imi e locul �i cind nu-i mai aud glasul aspru strigindu-m� sacadat, nebun �i disperat, imi �terg �i ultima lacrim� mincinoas�.

Plec �i mi-e greu s� plec, dar mi-e �i u�or �tiind-o mereu acolo. A� muri s� m� intorc �i s-o g�sesc secat� de dor, dar alung cu un zimbet gindul negru, c�ci, in mindria mea nem�surat�, sint sigur� c� o voi g�si la locul �tiut �i-o voi l�sa iar s� m� spele de iubirile amare de peste an, s� pling� odat� cu mine, �i-o voi ruga iar, ca-n alte d��i, s� r�spund� la toate intrebarile mele nedrepte, f�r� r�spuns.
�i mai �tiu c�, sup�rat� pe tr�darea mea, mi se va ar�ta str�in� pentru o clip�. O s� o mingii atunci u�or cu talpa a�teptind s� se infioare inc�lzindu-se sub atingerea mea, o s� o fac s� uite cit m-a a�teptat �i poate m-a urit, o s� o fac s� m� ierte �i s� m� imbr��i�eze din nou.

�i o s�-i spun iar, ca de atitea ori, printre lacrimi, cel mai mare adev�r pe care-l �tiu �i cea mai crud� minciun�: c� o iubesc �i c� n-am s� mai plec.


Un articol de Alina G.

---