Onoarea de a avea un nebun personal

Si uite asa, m-am ales cu nebunul meu personal. Ba ma iubeste, ba ma injura, ba-mi sta la coltul blocului, ba ma suna, ba-mi scrie, ba e el, ba nu e el. Mi-e frica sa ies din casa, mi-e frica sa merg la birou, mi-e frica sa raspund la telefon... mi-e frica sa ies in oras, mi-e frica de shopping, mi-e frica de o cafea pe o terasa. Ar trebui oare sa multumesc autoritatilor si prevederilor codului penal? Sunt pedepsita oare pentru ca am iubit? Sau pentru ca nu mai vreau sa-mi conditionez iubirea? Sau sunt rasplatita prin onoarea de a avea nebunul meu propriu si personal?

Shangri_la

---