Setari Cookie-uri

Tu ai fost primul vers, propriul meu univers

Adolescenta este una dintre cele mai frumoase perioade ale vietii, in primul rand datorita sigurantei pe care o ai in viitor si in viata. Ai impresia ca totul e batut in cuie, ca nimic nu se poate schimba. Ca nici tu nu te vei schimba vreodata. Aveam un profesor in liceu care ne spunea: Ah, la varsta voastra sunteti nemuritori si noi radeam de el, dar acum inteleg ce vroia sa spuna cu asta: ca prietenii tai nu se vor schimba niciodata, ca drumul vietii va duce in aceeasi directie si ca veti ramane prieteni mereu. Naiv, stiu, dar foarte frumos.

Parca totul e gri si lipsit de caldura si de viata. Se poate trai si intr-o lume inerta in care simti doar suflul rece al unui dor inexplicabil. Te numesti realist si iti spui ca esti capabil sa faci fata acelui dor toata viata. Si uite asa pofta si dragostea de viata, siguranta in viitor pe care le aveai in adolescenta se transforma in rutina. In lipsa de perspectiva. In compromisuri. In tot ceea ce NU e absolut. Ne spunem ca ne-am maturizat, dar de fapt am pierdut cea mai importanta parte din noi.

Un articol de Andreea


Vizionare placuta


Kudika
10 Iulie 2009
Echipa Kudika
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:

Ti-a placut acest articol?

Aboneaza-te pe Kudika pentru a primi articole similare.