Sexul ca mobil subliminal

Luni, 21 septembrie, este ziua internationala a pacii, si e momentul cand noi femeile, tarate mai mereu in conflictele lumii de testosteronul lor, al barbatilor, avem obligatia, fata de noi insine, sa ne intrebam: care alta activitate festiva ar fi mai potrivita ca cea evidenta, nebuneasca, si, da, cliseizata sub forma indemnului hipiot “Make love, not war”? Probabil zambiti in coltul gurii, la gandul ca vreun sef ar putea aproba vreodata o cerere de concediu motivata in felul asta – dar ce, de sex la birou n-ati auzit?

Glumesc, desigur: de fapt, nici nu trebuie sa ne expunem stresului unei absente nemotivate, caci si fara a dedica expres 24 de ore armistitiului prin iubire, ea este omni-prezenta, mereu. Prea multa fabulatie de hipiot tripat? Ei bine, ca sexul este omni-prezent, in schimb, nu ar trebui sa sune deloc greu de crezut, si in nici un caz nu este o parere idealista. Dimpotriva – e cea mai pragmatica afirmatie despre lumea in care traim.

Din pruncie pana la ramolire, suntem expusi la rolul acaparant al sexului ca un actor principal in toate compartimentele vietii unei societati, ceea ce ar putea sa ne puna pe ganduri – cat am evoluat noi, oare, de la stadiul animalic, daca omul “civilizat” are o cale de acces mereu la indemana catre instinctele joase, folosite fara prea multe oprelisti ca unealta sau momeala sau scop in sine?

“Sexul vinde” – asta e concluzia la care au ajuns oamenii din publicitate, dupa cum ne dau de inteles mai toate reclamele, afisele si campaniile targetate catre segmentele de populatie inzestrate cu portofel. Singurii scutiti de elementele “indecente”, exprimate pe fata sau pe ocolite, sunt copiii, a caror putere consumerista se traduce nu in cont bancar, ci in putere de convingere.

Chiar si asa, situatia “pe teren”, daca o luam la puricat, apare in continua schimbare – in mai rau: pana si micutele vlastare sunt conditionate, la nivelul subconstientului, sa se maturizeze mai repede. Societatea in care traim s-a lasat vrajita de sarmul sexului, un val cameleonic care o infiltreaza in felurite deghizari – nu in ultimul rand, sub masca asa-zisei cumintenii a desenelor animate! Cand pana si printesele create de Disney – nici nu mai vorbesc de benzile desenate de la Marvel! – devin din ce in ce mai sexi ca sa faca fata “cerintelor” secolului 21, trend-ul se arata a fi ingrijorator de difuz.

---