24 februarie: Dragobete - Semnificația și tradițiile sărbătorii iubirii la români

Ce sunt Dragobetele și când se sărbătoresc

Dragobetele reprezintă sărbătoarea tradițională a iubirii în cultura românească, celebrată anual pe 24 februarie. Această zi marchează debutul primăverii în tradiția populară, simbolizând renașterea naturii și înflorirea sentimentelor.

În mitologia autohtonă, Dragobete este considerat zeul tinereții, al veseliei și al dragostei, fiind echivalentul românesc al lui Cupidon sau Eros. Personajul este descris ca un flăcău chipeș și iubăreț, fiul Babei Dochia, care veghează asupra iubirii și fertilității.

Sărbătoarea își are rădăcinile în vremuri străvechi, fiind preluată de la daci și transformată de-a lungul secolelor. În trecut, data celebrării varia în funcție de regiune, putând fi întâlnită și pe 28 februarie, 1 martie sau 3 martie. În prezent însă, 24 februarie s-a impus ca zi oficială de sărbătorire în întreaga țară.

Conform datinilor, în această zi tinerii se adunau în straie de sărbătoare și porneau să culeagă primele flori ale primăverii. Un obicei specific, numit "zburătorit", presupunea ca băieții să alerge după fetele care le plăceau pentru a le săruta, de unde și zicala "Dragobetele sărută fetele!". Acest sărut simboliza începutul unei relații și chiar logodna celor doi tineri.

Deși multe obiceiuri străvechi s-au estompat, Dragobetele rămâne o sărbătoare importantă în cultura românească, fiind privită ca varianta autohtonă a Zilei Îndrăgostiților. În ultimii ani, se observă o reînviere a interesului pentru această tradiție, ca alternativă la sărbătoarea occidentală Valentine's Day.

Acum că am înțeles esența Dragobetelui și momentul său în calendarul românesc, să explorăm mai adânc originile și legenda din spatele acestei sărbători fascinante.

Originea și legenda Dragobetelui

Dragobetele, sărbătoarea românească a iubirii, își are originile în vremuri îndepărtate, în cultura dacică. Potrivit legendei, Dragobete era fiul Babei Dochia și era venerat ca zeul tinereții, al bucuriei și al dragostei în mitologia românească.

Tradiția populară îl descrie pe Dragobete ca pe un tânăr frumos și plin de viață, care hălăduia prin codri. Se spune că avea darul de a fermeca fetele și nevestele tinere care îi ieșeau în cale. Această fire năvalnică și nestatornica l-a făcut să fie asemuit cu zeii dragostei din alte mitologii, precum Cupidon sau Eros.

O semnificație aparte a Dragobetelui este legătura sa cu reînvierea naturii. Credințele populare spun că în ziua de Dragobete:

• Păsările își găsesc perechea și încep să-și împletească cuiburile

• Animalele ies din hibernare

• Natura începe să se trezească la viață

Etimologia numelui "Dragobete" a stârnit multe discuții între cercetători. O ipoteză sugerează că ar proveni din slavonul "Glavo-Obretenia", denumirea sărbătorii creștine a Aflării Capului Sfântului Ioan Botezătorul, celebrată tot pe 24 februarie. Acest nume s-ar fi transformat treptat în "Vobritenia", "Rogobete", "Bragobete" și în cele din urmă "Dragobete".

Semnificația Dragobetelui în cultura românească cuprinde mai multe aspecte:

• Începutul primăverii și al anului agricol

• Momentul împerecherii păsărilor și animalelor

• Reînvierea naturii și a sentimentelor de dragoste

• O zi propice pentru formarea de noi cupluri și logodne

Astfel, povestea Dragobetelui îmbină elemente mitologice cu semnificații legate de ciclul natural al anotimpurilor și de viața comunităților tradiționale românești. De-a lungul timpului, sărbătoarea a evoluat, păstrându-și însă esența de celebrare a iubirii și a primăverii.

Înțelegând originile și semnificațiile profunde ale Dragobetelui, putem aprecia mai bine tradițiile și obiceiurile asociate cu această sărbătoare unică. Să explorăm acum aceste practici fascinante care au supraviețuit de-a lungul generațiilor.

Tradiții și obiceiuri de Dragobete

De Dragobete, tinerii iau parte la o serie de datini și obiceiuri menite să celebreze dragostea și sosirea primăverii:

• Îmbrăcați în straie de sărbătoare, fetele și feciorii se adună în vatra satului sau în fața lăcașului de cult.

• Dacă vremea e prielnică, tinerii pornesc spre pădure sau câmp pentru a culege primele flori ale primăverii.

• Se desfășoară obiceiul numit "zburătorit" - flăcăii aleargă după fetele care le-au furat inima pentru a le săruta, de unde și zicala "Dragobetele sărută fetele!"

• Sărutul simbolizează logodna celor doi tineri pentru cel puțin un an de zile.

• Fetele adună zăpadă neîncepută, numită "zăpada zânelor", pe care o folosesc apoi în ritualuri de frumusețe și dragoste.

  Citește și:

  • Horoscop SCORPION 2026 – Obstacolele îți testează limitele. Suișurile și coborâșurile te vor ajuta să îți redescoperi nevoile
  • Horoscop Săgetător 2026 – Vei învăța să alegi ceea ce-ți hrănește spiritul, nu doar orgoliul.
  • Valentina Naforniţă, Ruxandra Donose şi Ştefan Pop, alături de Orchestra Operei Naţionale Bucureşti dirijată de Daniel Jinga

Alte tradiții și obiceiuri de Dragobete includ:

• Femeile ating un bărbat din alt sat pentru a fi drăgăstoase tot anul.

• Nu se muncește la câmp sau în gospodărie, doar se face curățenie în casă.

• Se crede că cei care iau parte la sărbătoare vor fi feriți de boli tot anul.

• Păsările își aleg perechea și încep să-și dureze cuiburile.

• Nu se sacrifică animale în această zi.

Aceste datini și obiceiuri de Dragobete transformă ziua într-o adevărată sărbătoare a iubirii și a primăverii în cultura românească.

Pentru a înțelege mai bine cum se manifestă aceste tradiții în viața de zi cu zi a românilor, să explorăm în detaliu practicile specifice asociate cu Dragobetele.

Dragobetele la români - practici tradiționale

În tradiția românească, Dragobetele este marcat printr-o serie de practici și obiceiuri specifice care celebrează dragostea și venirea primăverii. Iată câteva dintre cele mai semnificative:

• Tinerii se adună îmbrăcați în straie de sărbătoare și pornesc să culeagă primele flori ale primăverii din codri și lunci.

• Are loc obiceiul numit "zburătorit" - flăcăii aleargă după fetele care le-au furat inima pentru a le săruta, de unde și zicala "Dragobetele sărută fetele".

• Sărutul simbolizează logodna celor doi tineri pentru cel puțin un an de zile.

• Fetele adună zăpadă neîncepută, numită "zăpada zânelor", pe care o folosesc apoi în ritualuri de frumusețe și dragoste.

• Femeile obișnuiesc să atingă un bărbat din alt sat, pentru a fi drăgăstoase tot anul.

O practică importantă este cea în care fetele se spală de Dragobete cu apa rezultată din topirea zăpezii culese în această zi. Se crede că această apă are însușiri magice și le va face mai frumoase și mai atrăgătoare.

În unele zone, există obiceiul ca tinerii să-și cresteze ușor brațul în formă de cruce și să-și atingă tăieturile, rostind un jurământ de a rămâne frați de cruce.

De asemenea, în această zi nu se muncește la câmp sau în gospodărie, doar se face curățenie în casă. Se crede că cei care iau parte la sărbătoarea de Dragobete vor fi feriți de boli tot anul.

Aceste practici tradiționale de Dragobete transformă ziua într-o adevărată sărbătoare a iubirii și a primăverii în cultura românească, marcând trezirea naturii și reînnoirea sentimentelor.

Dincolo de aceste practici, Dragobetele este înconjurat de o aură de mister și credințe populare. Să explorăm acum superstițiile fascinante asociate cu această sărbătoare unică.

Superstiții de Dragobete

De Dragobete există numeroase superstiții și credințe populare transmise din generație în generație. Iată câteva dintre cele mai răspândite:

• Fetele și femeile tinere adună zăpadă proaspătă, numită "zăpada zânelor", pe care o topesc și se spală cu apa rezultată. Se crede că această apă are puteri magice și le va face mai frumoase și mai atrăgătoare.

• Cine nu ia parte la sărbătoarea de Dragobete va rămâne fără dragoste tot anul.

• Dacă o fată nu întâlnește niciun flăcău în ziua de Dragobete, se spune că nu se va mărita în acel an.

• Este interzis să plângi în această zi, pentru a nu avea parte doar de necazuri în lunile care urmează.

• Femeile ating un bărbat din alt sat pentru a fi drăgăstoase tot anul.

Alte superstiții de Dragobete includ:

• Nu se muncește la câmp sau în gospodărie, doar se face curățenie în casă.

• Nu se sacrifică animale în această zi.

• Cine ia parte la sărbătoare va fi ferit de boli tot anul.

• Păsările își aleg perechea în această zi. Dacă o pasăre nu se împerechează, va rămâne singură tot anul.

• Fetele își pun busuioc sfințit sub pernă în ajunul Dragobetelui pentru a-și visa ursitul.

Aceste credințe populare legate de Dragobete oglindesc importanța acordată dragostei și fertilității în cultura tradițională românească. Deși multe dintre ele nu mai sunt respectate cu strictețe în zilele noastre, ele rămân o parte importantă a folclorului și a identității culturale.

În timp ce tradițiile și superstițiile continuă să fascineze, Dragobetele a evoluat pentru a se adapta la viața modernă. Să vedem cum sărbătoresc românii această zi în prezent, îmbinând elementele tradiționale cu activități contemporane.

Activități moderne de Dragobete

În ultimii ani, sărbătoarea tradițională de Dragobete a cunoscut o renaștere, adaptându-se la stilul de viață contemporan. Iată câteva activități de Dragobete îndrăgite de tineri:

• Organizarea de petreceri tematice în localuri sau restaurante, unde cuplurile și persoanele singure se pot distra într-o atmosferă romantică

• Participarea la evenimente culturale speciale, precum concerte, spectacole de teatru sau expoziții dedicate iubirii și tradițiilor românești

• Plimbări în natură și picnicuri în parcuri sau zone pitorești, păstrând spiritul legăturii cu natura specific Dragobetelui

• Ateliere de creație pentru confecționarea de mărțișoare și felicitări handmade, îmbinate cu elemente tradiționale de Dragobete

• Sesiuni de fotografie tematică pentru cupluri, în costume populare sau în decoruri inspirate din tradițiile românești

O tendință interesantă este reinterpretarea obiceiurilor de Dragobete în context urban:

• Organizarea de întâlniri rapide sau evenimente de socializare pentru tinerii singuri, inspirate din tradiția "zburătoritului"

• Prepararea de deserturi și băuturi tradiționale românești în variante moderne, servite în cafenele și restaurante

• Ateliere de dans popular sau seri tematice cu muzică folclorică în cluburi, adaptate pentru publicul tânăr

Multe cupluri aleg să îmbine elemente tradiționale cu activități moderne, creând astfel o experiență unică de Dragobete. De exemplu:

• Escapade romantice la pensiuni rurale, unde pot lua parte la obiceiuri locale de Dragobete

• Cine intime acasă, pregătite cu ingrediente tradiționale românești

• Schimburi de daruri inspirate din folclor, precum obiecte artizanale sau bijuterii cu motive tradiționale

Aceste activități moderne de Dragobete reflectă dorința tinerilor de a păstra esența sărbătorii, adaptând-o totodată la stilul de viață contemporan și preferințele actuale.

Prin această îmbinare armonioasă între tradiție și modernitate, Dragobetele continuă să fie o sărbătoare vibrantă și semnificativă în cultura românească, celebrând iubirea și primăvara într-un mod autentic și plin de farmec.

Pentru cei care doresc să exploreze mai multe aspecte ale acestei sărbători tradiționale, există o multitudine de resurse și articole despre Dragobete care pot oferi informații suplimentare și idei de celebrare.

Alte resurse despre Dragobete

Pentru mai multe idei și inspirație legate de sărbătorirea Dragobetelui, puteți consulta următoarele resurse:

• Cadouri inspirate pentru Valentine's Day și Dragobete

• Cele mai romantice orașe pentru un City Break de Dragobete

sursa imagini: Sudowoodo, Ground Picture

---