Dracula bantuie Muzeul National de Arta al Romaniei pana in octombrie!

A doua sectiune ilustreaza conflictele dintre turci si crestini in Europa de Sud-Est in secolele XV-XVIII, care, cu toate neajunsurile lor, au contribuit la schimburile culturale. Armele si portretele prezente in expozitie dovedesc existenta unui interes reciproc: obiecte produse in Europa de Vest au fost influentate de decoratia orientala, in vreme ce sultanii otomani, in ciuda interdictiei din Coran, si-au comandat portrete dupa moda occidentala.

A treia sectiune abordeaza mitul vampirismului, asa cum s-a conturat din marturiile despre „fenomenele de vampirism” inregistrate din secolul al XVIII-lea in zone de la granita militara a stapanirii austriece pana in Imperiul Otoman, in contextul conflictelor dintre crestini si musulmani. Gravuri de epoca, scrisori, tratate pentru vindecarea de „boala vampirismului” documenteaza aceasta parte a expozitiei. Ea este intregita de abordarile literare ale subiectului: notitele si ciornele romanului „Dracula” de Bram Stoker (1897) si alte fragmente de texte literare care fac referire la vampiri si creaturi supranaturale, semnate de Homer, Ovidiu, Goethe, Byron, Beaudelaire, John Sheridan Le Fanu, John William Polidori etc.

Nimic nu a contribuit mai mult la conturarea viziunii curente despre Dracula si vampiri decat imensa productie de adaptari cinematografice. Ultima parte a expozitiei urmareste cum a evoluat figura lui Dracula in cinematografia mondiala, prin intermediul afiselor, trailler-elor si imaginilor din filme precum Dracula (SUA, 1931, regia Ted Browning, cu Bela Lugosi), Dracula, Prince of Darkness (Marea Britanie, 1965, regia Terence Fisher, cu Christopher Lee), Blood for Dracula (Franta-Italia, 1974, regia Paul Morrissay, producator Andy Warhol), Nosferatu the Vampire (RFG-Franta, 1979, regia Werner Herzog, cu Klaus Kinski) etc.

In cadrul expozitiei va rula zilnic filmul Nosferatu – Simfonia groazei (Germania, 1922, regia F.W. Murnau, cu Max Schreck), un clasic al cinematografului german expresionist.

Legenda imagini:

1. Dracula, numit Vlad Tepes, anonim german, a doua jumatate a secolului XVI, ulei pe panza, 60 x 50 cm, © Viena, Kunsthistorisches Museum

2. Hristos in fata lui Pilat, anonim vienez (Maestrul panourilor de la Velenje), 1462-1465, tempera pe lemn, 83,5 x 51,5 cm, © Ljubljana, Narodna Galeija

3. Vedere a orasului Papa, fortareata din Ungaria inferioara, catre 1617. gravura pe cupru, colorata; 330 x 495 mm, © Viena, Kunsthistorisches Museum

---