Setari Cookie-uri

Pictorita din Shanghai

Publicat in peste cincisprezece tari, romanul Pictorita din Shanghai isi poarta cititorul pe apele tulburi ale fluviului Yangzi, in camerele Salonului Eternei Splendori, in cosmopolitul Shanghai antebelic, in Parisul boem al anilor nebuni si in China ravasita de razboi civil si aflata in prag de revolutie, reconstituind spectaculoasa poveste adevarata a lui Pan Yuliang, una dintre cele mai fascinante si nonconformiste personalitati artistice chineze ale secolului XX.

Autor: Jennifer Cody Epstein
Humanitas Fiction
Colectia Raftul Denisei
Pret: 39 lei

Fragment din carte - Capitolul 26


— Franta, repeta Zanhua, lasand jos ceasca. Este nedumerit, serios.
— N-ar fi decat doi ani. Yuliang are grija sa para indiferenta. Dar, daca voi castiga, bursa va acoperi toate cheltuielile. Chiar cred ca ar fi mai usor…
Incordarea lui este apasatoare.
— Mai usor sa calatoresti treizeci de zile pe un vapor decat trei? Mai usor sa nu-ti mai vezi sotul deloc decat sa-l vezi rareori?
— Mi-ar fi mai usor sa… lucrez, spune Yuliang.
Lucru care, bineinteles, este exact ce nu ar fi trebuit sa spuna. Citeste pe fata lui asta. Sa lucrezi? gandeste el. Ce sa lucrezi? Ea isi musca buzele. Stie ca e mandru de realizarile ei. Anul trecut, cand se situase pe locul doi la expozitia concursului intre studenti si profesori, ii trimisese o telegrama. Ii vizitase spatiul de la camin, atelierul de la scoala, facuse cunostinta cu cativa profesori. Protestase cand unul dintre ei il creditase cu descoperirea talentului lui Yuliang: „Nu am facut decat sa ma indragostesc“, spusese.
Acum isi indreapta din nou privirea spre ziar. Yuliang continua si ea lectura unui articol despre un tanar artist modern bine cunoscut, Xu Beihong. Insa se gandeste numai la sosirea lui Zanhua, cu o seara in urma, la imbratisarea calda pe care i-o daduse. Urmata de un anunt:
— Sunt transferat din nou in Tongcheng.
Vestea o socase pe Yuliang si o facuse sa treaca sub tacere speranta de a calatori. Cel putin pe moment.
— Ca tot veni vorba despre Paris – inchide Zanhua ziarul –, saptamana aceasta au avut din nou loc demonstratii in fata legatiei chineze de acolo.
Ea nu-si ridica privirea.
— In legatura cu ce?
—Ca de obicei. Conditiile de munca si plata muncitorilor chinezi. Pufneste. Incep sa cred ca asta este ideea lor despre democratie – sa ne trateze pe toti la fel, ca pe niste baligi.
Citește și:

Vizionare placuta


Kudika
22 Februarie 2010
Echipa Kudika

Ti-a placut acest articol?

Aboneaza-te pe Kudika pentru a primi articole similare.