Setari Cookie-uri

Sexy in drag: top 10 travestiti in filme

Travestitul, ca personaj, nu este o noutate pe ecrane, iar practica in sine in niciun caz nu este noua sub soare, desi cei sau cele care poarta hainele sexului opus au de-a face cu intoleranta lumii “normale” si eticheta de paria. Sa ne rezumam insa la filme, pana nu se descatuseaza de tot in mine spiritul combativ de partea minoritatilor de orice fel: dupa anii ’60, cand strictetea cainilor de paza a moralitatii in cinematografie s-a evaporat, Hollywood-ul a inceput incet-incet sa inteleaga ca un trai petrecut in travesti este mai degraba un subiect realist si deseori dramatic, decat o sursa a comediei bufe. Ca atare, astazi avem parte de filme realizate in deplina cunostinta de cauza, filme care, facand dintr-un tabu al societatii un subiect cunoscut, comentat, ecranizat, reusesc sa tempereze furia ignorantilor fata de ceea ce ei considera a fi o “ciudatenie a naturii”.

Chiar si unele celebritati masculine se simt mai in siguranta sa isi etaleze preferintele pentru vestimentatia sexului frumos, in speranta ca mintile fan-club-ului lor si ale lumii intregi vor catadicsi astfel sa se destupe. Eddie Izzard, comedianul britanic care in utlimii ani si-a initiat “campania” de cucerire a Americii, nu numai ca apare in travesti la unele show-uri, ci si integreaza in actul sau de stand-up explicatia look-ului efeminat: "Sunt un travestit heterosexual, sau un lesbi masculin. Daca ar fi sa descriu cum ma percep eu pe mine in propria-mi minte, as spune ca sunt un baiat intreg plus o jumatate de fata.” Eddie, sau mai bine zis documentarul “Believe: The Eddie Izzard Story” lansat in America luna trecuta, mi-a dat ideea acestui top, al celor mai credibili travestiti gravati pe celuloid in ultimii ani.

Realizat de Ioanina

6. "M. Butterfly” (1993) – Dupa o piesa scrisa de David Henry Hwang, aceasta e povestea unui diplomat francez (Jeremy Irons, mereu genial mai presus de orice calificativ) care, delegat fiind in capitala Chinei, se indragosteste de Madama Butterfly din opera cu acelasi nume a lui Puccini... sau mai bine zis de actrita care o interpreteaza, sau, si mai bine zis... de actorul etc.! In regia maestrului impletitor de horror si psihologii denaturate, David Cronenberg, idila dintre René si obiectul idolatrizarii lui nebunesti se intinde pe ani de zile, timp in care amorezatul nu vede prin valul aparentelor uzurpatorului Song Liling. La inceput, desigur, René ignora coordonatele teatrului traditional chinezesc, care distribuie barbati in rolurile scrise pentru sexul opus, dar apoi, timp de doua decenii, el se lasa in mod consecvent – si constient? – fermecat, amagit, de Song, in definitiv un barbatul deghizat, si, mai mult, un agent al chinezilor insarcinat cu spionarea lui René. Dar acesta nu este un thriller, ci o tragica poveste de iubire. Inselatoare, da. Dar reciprocata? Poate ca da, poate ca nu. Cronenberg nu permite Adevarului sa dea buzna in opera lui si sa sfasie magia, asadar puneti lupa de detectiv deoparte si scoateti monoclul receptorului de arta.

Citește și:

Vizionare placuta


Kudika
22 Aprilie 2010
Echipa Kudika

Ti-a placut acest articol?

Aboneaza-te pe Kudika pentru a primi articole similare.