Setari Cookie-uri

10 filme Anglo-fone si Italo-file

Cand am fost in vizita la niste prieteni naufragiati pe taram italienesc – sa tot fie 3 ani de atunci – nu mi-a luat o zi pana sa prind drag de Vezuviul profilat pe linia apei, de un drum impadurit spre supermarket-ul din Urbino si de gondolele inaccesibile ca pret de pe sub podurile Venetiei. Si acum, daca ar exista o pagina a Italiei pe Facebook, as grebla-o cu un “Like” direct in lista mea de experiente favorite fara sa stau pe ganduri, caci – nu-i asa? – vacantele reusite ne raman in suflet... si in albumele de pe FB. Iar eu am albumul doveditor pe care-l mai rasfoiesc din cand in cand, nostalgica, ca sa retraiesc, virtual in capatana, acele 3 saptamani.

Dar sunt si realista in privinta lor, si in niciun caz nu idealizez Italia dupa tiparul superlativ folosit de cineastii care inca ma surprind cu viziuni absolut paralele fata de propriile mele amintiri – nu orice filme creeaza o Narnia in inima Italiei, desigur, ci mai ales cele produse de o minte sau o echipa impresionabila, sentimentalista sau debordand de imaginatie. Tendinta de a exagera totul cu “eticheta” italiana, de la razele soarelui cazute pe dealuri pana la calmul tacticos al traiului de latino-macaronar, este una cu precadere intalnita la americani. De ce si care sunt exceptiile memorabile de la regula, se va deduce din lista de mai jos, si din proeminenta Italiei surprinse pe film, care o distribuie in rol nu de fundal, ci de personaj cu acte-n regula.

Realizat de Ioanina

ROMA, VENETIA S.A.
2. “The Talented Mr. Ripley” (1999) – In sfarsit, un thriller fara vena zaharoasa in ciuda locatiei: desi “Domnul Ripley” se plimba de-a lungul coastei Amalfi, prin Roma, Toscana, Napoli si chiar Venetia, peisajele nu servesc si de data asta la crearea unei plase de evadare in care sa aterizeze americanul satul de mersul pe sarma din Tara Tuturor Posibilitatilor. Aici, Matt Damon in rolul titular tese un adevarat paienjenis de intrigi in mijlocul bogatanilor socialiti americani stabiliti pe timp de vara in Italia – iar portretul stas al acestui gen de pierde-vara capata umbre si lumini mai complexe decat in alte viziuni regizorale, multe detaliate aici. Tot un thriller amplasat in Italia (Venetia) este si “The Comfort of Strangers” (1990), o ecranizare a romanului scris de Ian McEwan in care Christopher Walken si Helen Mirren sustrag un cuplu de englezi de la o vacanta menita sa repare tensiunea din relatie, implicandu-i intr-un joc cu mize periculoase. Fundalul venetian ridica premisa pe culmile decadentei, iar perversitatea scenariului adaptat de Harold Pinter se integreaza ca turnata in mulajul diavolesc de luxos al palazzo-ului unde sadismul ia locul intimitatii conjugale.

Citește și:

Vizionare placuta


Kudika
29 Aprilie 2010
Echipa Kudika

Ti-a placut acest articol?

Aboneaza-te pe Kudika pentru a primi articole similare.