Kudika
6 Mai 2010

Exista o diferenta intre arta pe muchie de cutit moralist si pornografia propriu-zisa – dar oare mai recunoastem linia de demarcatie intr-o era a informatiei eliberate din lanturile controlului de orice fel? Valoarea socului a devenit, incet-incet, o tinta mobila in cursa pentru titulatura de “cineast”, direct proportionala cu numarul de cadre provocative dintr-un film. Valoare reala a unui film, judecand in acest sistem de referinta, depinde doar de disponibilitatea regizorului de a impinge granitele acceptabilului, si de susceptibilitatea criticilor, singurii calificati sa confere rangul de “arta” (“art-house”) productiilor chitite sa induca roseata in obrajii consumatorului. Desigur, tu, spectatorul, esti, la randul tau, singurul in masura sa iti faci o parere asupra notiunii de “arta”, asadar eu iti ofer aici o lista a auteur-ilor faimosi pentru nonconformismul lor, alaturi de cateva dintre operele lor cinematografice – ordinea fiind, ca de obicei, in ton cu preferintele mele – si te provoc sa te exprimi pe marginea lor. Sa intram impreuna in subconstientul tenebros al creatorilor de film fara pereche, fara perdea si fara sexploatare.

Realizat de Ioanina

7. Cand John Cameron Mitchell si-a dezvaluit noul si controversatul film “Shortbus” in fata unei sali pline ochi la Festivalul Cannes (2006), toata lumea l-a aplaudat la scena deschisa – caci sexul, oricat de omniprezent, real (nesimulat) si hedonist, se integra de minune intr-o comedie bine scrisa, care, in deplina concordanta cu manifestul regizorului, era “sincera din punct de vedere sexual, punea mintea la contributie si [...] starnea rasul”. Shortbus este numele dat unui salon underground dedicat tineretului New-York-ez dornic sa simta, impreuna, impreunati in activitati sexuale pe toate gusturile, pentru toate orientarile si de toate felurile – orgiile sunt incurajate. Iar faptul ca personajele, fiecare recurgand la salvarea din rutina via “calatoriilor” la bordul Shortbus-ului, sunt interpretate de actori anonimi, alesi pe spranceana de creierul din spatele operatiunii, imbraca actiunea intr-un realism dublat de lipsa unui scenariu propriu-zis. Iata ce declara Mitchell despre “Shortbus”: “In filmul meu, sexul este o metafora pentru universul nostru. Este despre bucurie. Filmul insumeaza cateva trasaturi de pensula pe tabloul vietii. Imi plac filmele porno, dar acesta nu e porno. Nimeni nu cred ca va fi excitat uitandu-se la el. Trebuie sa luam aminte ca sexul explicit nu este acelasi lucru ca pornografia. [...] Multora le e frica de sex. Incearca sa pretinda ca nu exista. Dar in multe dintre tarile unde sexul e considerat un pacat si o rusine, exista un surplus de violenta”.

Vizionare placuta

Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor: