Joi, 26 noiembrie, Hard Rock Cafe a gazduit un tribut Freddy Mercury, cu ocazia celor 18 ani de la moartea interpretului impliniti pe 24 ale lunii. Solistul formatiei Queen, rapus de SIDA, si-a lasat amprenta in analele muzicii datorita vocii sale impresionante � bariton in conversatie, tenor pe scena � si a flerului de compozitor pe care l-a demonstrat prin celebre hit-uri ca �Bohemian Rhapsody�, �Killer Queen� si �Somebody to Love�, evergreen-uri fara-ndoiala, fapt dovedit si de tributul HRC.
Se poate spune, cinic ce-i drept, ca Mercury, primul star de origine britanica provenit din India care a obtinut recunoastere pe plan mondial, nu a murit in van. Pe principiul �doi dintr-o lovitura�, el si-a saltat formatia pe firmamentul muzicii culte (asa-numitul factor �dead star�intrand in joc), si a atras atentia lumii catre proportiile alarmante ale fenomenului HIV. Astfel, si tributul de joi a avut doua arii de actiune: pe de o parte, interpretii care s-au perindat pe scena au punctat prin cover-uri anii de glorie ai formatiei Queen; pe de alta, profitul organizatorilor a fost promis din start catorva tineri seropozitivi care au prea multe de exprimat prin arta lor pentru ca noi, cei mai norocosi ca ei, sa ne permitem sa-i lasam in voia sortii.
Realizat de Ioanina
Oricat de putin in clin si-n maneca as fi avut cu domnisoara Cristina Haios din formatia Impact, a verbalizat destul de des pasiunea pentru Queen incat sa nu ma mire prezenta ei la eveniment. A aparut, in ton cu tema serii, intr-un costum elastic, mulat, negru, si o geaca rosie pe care a scuturat-o rapid de pe umeri. Excesul de zel si l-a asumat, ca o adevarata profesionista, si-n calitate de cea mai adevarata fana Queen in viata – vibra atat de intens in pas cu muzica lui Mercury, inversunandu-se sa nu cante hiturile rulate peste tot, ci melodiile proscrise pe B-side “pentru cunoscatori”, ca nici nu mi-a fost greu s-o cred pe cuvant.