Statele Unite testează un scenariu care ar putea redesena harta puterii mondiale: un posibil „Core 5” format din SUA, China, India, Japonia și Rusia
Administrația președintelui american Donald Trump explorează tot mai intens idei care ar putea produce una dintre cele mai importante schimbări ale arhitecturii geopolitice din ultimele decenii. Potrivit unor informații apărute în presa americană, Casa Albă analizează conturarea unui format restrâns de coordonare internațională, denumit provizoriu „Core 5”. Grupul ar urma să reunească Statele Unite, China, India, Japonia și Rusia — un nucleu al marilor puteri capabile să influențeze decisiv evoluțiile globale.
Planurile lui Donald Trump
Conceptul „Core 5” ar fi apărut în contextul discuțiilor interne privind modul în care Washingtonul ar trebui să gestioneze relațiile cu marile puteri non-occidentale într-o lume marcată de rivalități strategice tot mai complexe. Administrația Trump s-a remarcat printr-o abordare directă, bazată pe dialogul între lideri, indiferent de divergențele politice sau economice, iar această deschidere se regăsește în contactele recente cu Beijingul și Moscova, în special în domenii sensibile precum tehnologia și securitatea.
- Tarot Online: Previziuni și etalări zilnice.
- SUA ar putea disloca temporar echipamente militare defensive în România. Decizia finală aparține Parlamentului
- Tensiuni diplomatice între SUA și Spania. Donald Trump amenință cu măsuri economice extreme
- CSAT a analizat solicitarea SUA pentru dislocarea de trupe și aeronave la baza Mihail Kogălniceanu
Surse citate de presa americană susțin că o astfel de structură ar porni de la premisa că mecanismele internaționale create după Al Doilea Război Mondial nu mai reflectă dinamica actuală a puterii globale. Lumea de astăzi este multipolară, fragmentată și dominată de actori care nu se mai încadrează în categoriile rigide ale ordinii bipolare sau ale celei unipolare.
Potrivit ideii discutate în cercurile politice de la Washington, un asemenea nucleu restrâns ar aduce la aceeași masă:
-
două mari economii asiatice — China și Japonia, rivale, dar indispensabile stabilității regionale;
-
o putere nucleară esențială pentru echilibrul Eurasiei — Rusia;
-
India, stat cu o influență în accelerare în Indo-Pacific;
-
Statele Unite, care ar coordona sau cel puțin ar modela direcția discuțiilor.
Citește și:- Ce face Mirabela Grădinaru în SUA a stârnit reacții. Întâlniri la cel mai înalt nivel și miza uriașă din spatele vizitei
- Cea mai bună jucătoare de baschet din SUA are origini românești. Cine este Sabrina Ionescu?
- Iranul avertizează România asupra consecințelor colaborării militare cu SUA: Ar echivala cu participarea la o agresiune militară
Formatul ar avea un caracter pragmatic, gândit pentru gestionarea directă a raporturilor de forță, fără filtrul tradițional al alianțelor ideologice ce au marcat politica postbelică.
Europa, marele absent din ecuație
Dacă planul s-ar concretiza, implicațiile pentru Europa ar fi majore. Excluderea țărilor europene dintr-un potențial mecanism de coordonare globală ar alimenta temeri legate de diminuarea rolului continentului în strategia americană. Deja în ultimii ani se observă o schimbare de accent la Washington, cu o focalizare tot mai puternică asupra Indo-Pacificului și asupra relațiilor cu marile economii asiatice.
Pentru Uniunea Europeană, un asemenea scenariu ar putea accelera discuțiile privind nevoia de autonomie strategică — o temă recurentă, dar insuficient concretizată, care capătă noi valențe pe fondul repoziționărilor geopolitice.
Sursă foto - Shutterstock