Setari Cookie-uri

Timp de trei ani, copilul ei a plătit prețul detenției. Elena Udrea vorbește despre suferința micuței Eva

IN ACEST ARTICOL:

Timp de trei ani, Eva Maria, fiica Elenei Udrea, a trecut prin durerea separării de mamă.

Elena Udrea, fosta ministră a Turismului, a vorbit recent în podcastul lui Damian Drăghici despre experiența dificilă a celor trei ani petrecuți în Penitenciarul Târgșor și impactul profund pe care l-a avut asupra fiicei sale, Eva Maria.

Elena Udrea, confesiuni emoționante

Fostul ministru a subliniat că, deși ea este cea care ispășește pedeapsa, trauma privării de libertate a fost resimțită la fel de intens și de copilul său. Eva Maria a venit de 156 de ori în vizită, inclusiv în zile importante precum aniversări sau sărbători.

„Dumnezeu a făcut ca în timpul închisorii să fiu extrem de bine. Dincolo de această suferință pentru copil, i-am spus asta și judecătorului la eliberare. Eva a fost de 156 de ori în închisoare. Copilul acela și-a petrecut sărbătorile, ziua de naștere, zilele mele de naștere în închisoare. Aproape că a făcut pușcărie o dată cu mine. Această suferință, care era uriașă, și pe asta mi-a dat Dumnezeu putere să trec prin ea, fără să o iau razna, să rămân cu mintea limpede”, a declarat Elena Udrea, în podcastul lui Damian Drăghici.

Citește și:

Elena Udrea

Durerea de a fi mamă departe de copil

Elena Udrea a descris suferința provocată de separarea de fiica sa ca fiind extrem de intensă și a făcut o paralelă cu iubirea divină:

„Iubirea și suferința de mamă sunt cele mai puternice sentimente pe care le poate avea o femeie. Aș fi dat tot ce am trăit eu în viață să știu că Eva nu suferă, că sunt lângă ea și că nu suferă. Atât de mare este iubirea de mamă. Este iubirea, după mine, lăsată de Dumnezeu pe pământ. Mă gândesc mereu la Fecioara Maria, la ce a trebuit să îndure ea când l-a văzut pe Iisus pe cruce. Copiii de astăzi, mulți dintre ei cresc ca într-un borcan, dintr-un laborator, nu înțeleg realitatea”, a spus fosta ministră.

Ea a adăugat că fiica sa a fost o sursă de motivație constantă:

Citește și:

„Mă motivează foarte mult copilul, care are doar șapte ani. Acuma nu pot să îmi iau câmpii, dar în rest, în interiorul meu, am reușit să fiu bine. Nu pot să spun că sufeream, că aș fi o ipocrită să spui că atunci când ai aproape totul la picioare să spui: «Vai, dar ce rău îmi era». Dar eram, nu mă preocupam problema aceasta. Eu aveam un singur obiectiv și o singură preocupare: politica, cariera mea politică, atât. Nimic altceva. Și să mă dedic întru totul ceea ce făceam.”

Elena Udrea a vorbit și despre dedicarea totală față de cariera sa politică:

„Eu am făcut politică din convingere că așa am plecat de mică și chiar am crezut că pot să fac lucruri. Unele le am făcut, altele nu mi-au ieșit. Altele poate mi-au ieșit prost. E greu să mă las judecată de oameni care habar n-au ce am făcut eu de fapt ca un om politic. Dar asta este. Trăim într-o lume în care informația sau lipsa de informație circulă atât de ușor și fiecare își dă cu părerea. Am spus dacă cineva vrea să mă judece, întâi să afle ce a făcut femeia asta bun și rău și abia apoi să-și dea cu părerea.”

Citește și:

Elena Udrea

O apropiere mai profundă de credință

Detenția a adus însă și momente de introspecție și apropiere de credință. Elena Udrea a mărturisit că a reușit să citească întreaga Biblie, pe care a terminat-o chiar în noaptea de Înviere:

„Am citit Biblia în închisoare. Mi-a luat un an de zile și două luni să o termin, dar am terminat-o fix în noaptea de Înviere, citind câte un capitol pe zi. Fix în noaptea de Înviere am terminat de citit Biblia. Asta nu putea să fie decât un semn. Mi se face pielea de găină. Am continuat să o citesc și o citesc aproape zilnic și să cuget la ea, să încerc să înțeleg mai mult. De câte ori deschid Biblia și citesc din ea, sau aproape de fiecare dată, găsesc noi înțelesuri”, a declarat fostul ministru.

Citește și:

Pasionata de tot ce inseamna comunicare, scris si carti bune, m-am reorientat catre pasiunile mele dupa ce magia nasterii unui copil s-a produs si in cazul meu. Kinetoterapeut la baza, tehnician...

Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor: