Care sunt riscurile coronarografiei?

Bolile cardiovasculare și infarctul de miocard sunt din ce în ce mai frecvente. Se afirmă că acestea au ucis mai multe persoane decât războaiele: aproximativ 17,5 milioane de oameni mor în fiecare an, la nivel mondial, din cauza acestor afecțiuni. Printre metodele de diagnostic regăsim coronarografia. Haide să vedem în ce constă coronarografia, cui i se adresează și ce riscuri prezintă!

În ce constă o coronarografie?

Coronarografia sau angiografia coronariană este o metodă de investigație intervențională minim-invazivă a funcției cardiovasculare, ce presupune examinarea arterelor coronare care irigă inima. Cu ajutorul acestei investigații, medicul depistează îngustările din canalul vaselor de sânge, indiferent că este vorba de o placă de aterom (depunere de grăsime pe pereții vasului) sau un tromb (cheag de sânge).

Procedura este considerată cea mai eficientă în diagnosticul bolii coronariene, deoarece oferă informații clare și specifice.

Investigația ajută medicului intervenționist să recomande tratamentul adecvat – medicamentos, chirurgical sau intervențional (angioplastie cu balon și stent). De asemenea, medicul poate evalua riscul pacientului de a suferi un infarct de miocard și acționa, în vederea prevenirii acestuia.

Să vedem cum se realizează această intervenție!

1. Coronarografia se efectuează în sala de angiografie. Angiografia reprezintă metoda de vizualizare a sistemului de vase sangvine, cu ajutorul razelor X, prin proiectare pe un ecran radiologic. Medicul cardiolog intervenționist realizează o puncție (înțepătură) la nivelul încheieturii mâinii sau zonei inghinale, după ce a făcut o anestezie locală. Așadar, pacientul rămâne conștient în timpul procedurii. Prin această puncție, medicul montează o teacă (un tub gol), prin care apoi introduce tuburi subțiri, numite catetere. Cu ajutorul acestora, medicul navighează de-a lungul vaselor de sânge, până ajunge la nivelul arterelor coronare.
2. După ce cateterele sunt fixate, medicul injectează prin acestea o substanță de contrast pe bază de iod. Substanța are rolul de a evidenția arterele coronare pe ecranul radiologic, alături de eventualele blocaje de la nivelul lor. Conform imaginilor, medicul pune diagnosticul și decide metoda de tratament. Dacă tratamentul ales este cel intervențional (angioplastie cu balon și stent), există avantajul că acesta poate fi efectuat în timpul aceleiași proceduri. Acest tratament presupune lărgirea vaselor de sânge, pentru asigurarea unei circulații sangvine normale.
3. La sfârșitul procedurii, se apasă locul puncției, pentru a opri sângerarea. Durata intervenției este de 30-60 de minute. Pacientul necesită spitalizare o zi, deoarece trebuie să rămână în repaus la pat. După externare, acesta se poate întoarce la activitățile sale zilnice.

Când este indicată coronarografia?

Medicul recomandă efectuarea unei coronarografii în anumite situații:

• Pacienți care au suferit un infarct miocardic.
• Pacienți care au suferit un pre-infarct (angină pectorală instabilă).
• Pacienți care suferă de angină pectorală stabilă – durere frecventă la nivelul pieptului, apărută în urma efortului sau stresului.
• Pacienți cu risc de boli cardiovasculare – fumători, hipertensivi, persoane cu colesterol crescut, diabet zaharat sau cele care consumă foarte mult alcool.
• Persoane cu rezultate anormale ale altor analize/investigații (de exemplu, EKG sau electrocardiograma).
• Persoane care prezintă simptome neobișnuite în timpul efortului fizic: stări de leșin, palpitații, pierderea stării de conștiență, confuzie.

Care sunt riscurile acestei proceduri?

Se știe faptul că nu există tratament sau intervenție medicală fără riscuri. Însă nu trebuie să intri în panică! În cazul coronarografiei, riscurile sunt extrem de mici (1-2%), fiind o procedură minim-invazivă.

Pot apărea sângerări sau mici cheaguri de sânge în locul înțepat. Aceste cheaguri dispar cu ușurință, prin aplicarea de comprese cu gheață și, mai rar, cu administrare de antibiotice.

Alt potențial risc este modificarea ritmului cardiac (aritmii), palpitații sau leziuni.

Un risc foarte mic, de 1 la 10000 de cazuri, este reprezentat de declanșarea unui infarct de miocard.

De asemenea, este posibilă apariția unei alergii, din cauza substanței de contrast pe bază de iod care este injectată în artere.

Aceste riscuri vor fi prezentate și de medicul intervenționist, cu toate că au o frecvență foarte scăzută.

În concluzie, coronarografia este cea mai eficientă procedură de depistare a bolilor cardiovasculare și prezintă cele mai mici riscuri.

---