mini help :D

De la: darkelena, la data 2010-04-22 11:05:51
mama mea are cateva pb cu capul ca sa zic asa si de fiecare data cand are nervi vine si da in mine. acum ultima data a dat cu pumnii si picioarele , insa 2 dintre pumnii ei au aterizat in maxilarul meu si in tampla si am auzit cum mi-a trosnit ...de 3 zile ma doare .. e ceva grav?

De la: darkelena, la data 2010-04-22 11:05:51
mama mea are cateva pb cu capul ca sa zic asa si de fiecare data cand are nervi vine si da in mine. acum ultima data a dat cu pumnii si picioarele , insa 2 dintre pumnii ei au aterizat in maxilarul meu si in tampla si am auzit cum mi-a trosnit ...de 3 zile ma doare .. e ceva grav?

De la: darkelena, la data 2010-04-22 11:05:51
mama mea are cateva pb cu capul ca sa zic asa si de fiecare data cand are nervi vine si da in mine. acum ultima data a dat cu pumnii si picioarele , insa 2 dintre pumnii ei au aterizat in maxilarul meu si in tampla si am auzit cum mi-a trosnit ...de 3 zile ma doare .. e ceva grav?

De la: BEL_AMY1, la data 2011-06-01 08:50:33ADEVÃRATA MÃSURà A INTELIGENÞEI: E.Q. Este foarte interesant cã, deºi au diplome echivalente ca valoare, unii se tarãsc în slujbe umile, în timp ce alþii fac salturi impresionante în drumul lor cãtre succes. Cum se explicã faptul cã unii care dovedeau în copilãrie o inteligenþã vie ºi promiteau foarte mult, au eºuat panã la urmã în mediocritate, iar alþii, care nu se distingeau prin nimic deosebit, au reuºit în viaþã ? De ce sunt cupluri care se ceartã ºi apoi se despart, ºi perechi care, deºi se mai confruntã cu tensiuni, nu se destramã ºi chiar sunt fericite ? Rãspunsul la toate aceste întrebãri þine cont de faptul cã noi "decidem ºi gandim sub influenþa sentimentelor", dupã cum ne sugereazã Daniel Goleman, psiholog la Harvard. Adevãrata mãsurã a inteligenþei nu este I.Q., ci E.Q., coeficientul emoþional. "Marea revoluþie a anilor 2000 constã în revanºa sentimentelor asupra inteligenþei", ne asigurã Daniel Goleman în cartea sa celebrã deja în Statele Unite ale Americii, "Emotional Intelligence". În prezent, cand ne referim la inteligenþã, înþelegem cel puþin douã lucruri : intelectul (IQ) ºi inteligenþa emoþionalã (EQ). "În mod tradiþional, puterea creierului este datã de IQ, însã cu cat lumea devine mai complexã, inteligenþa emoþionalã trece pe primul plan" (Daniel Goleman). O persoanã inteligentã emoþional este abilitatã în patru domenii : identificarea emoþiilor, înþelegerea emoþiilor, reglarea emoþiilor ºi folosirea emoþiilor. În viziunea lui Daniel Goleman (1998), inteligenþa emoþionalã este formatã din cinci factori : cunoaºterea propriilor emoþii, managementul emoþiilor, motivare, recunoaºterea emoþiilor la alþii (empatie) ºi relaþiile interpersonale. Iatã o comparaþie între IQ ºi EQ. Intelectul - IQ (capul) : ne ajutã sã facem socoteli; ne ajutã sã procesãm informaþii; se bazeazã pe logicã; ne ajutã sã rezolvãm probleme; ne ajutã sã reuºim la ºcoalã; în decursul vieþii IQ-ul este relativ constant; Inteligenþa emoþionalã - EQ (inima) : ne ajutã sã ne înþelegem pe noi înºine ºi sã ne motivãm; ne ajutã sã luãm decizii (fãrã emoþii nu poate fi luatã nici o decizie); ne ajutã sã comunicãm ºi sã ne înþelegem mai bine cu alþi oameni ºi sã construim relaþii puternice, care dureazã; ne ajutã sã ne transformãm; ne ajutã sã învãþãm din experienþã; ne ajutã sã fim creativi; ne ajutã sã reuºim la locul de muncã ºi în viaþã. Dezavantajele intelectului : funcþioneazã bine doar cand suntem calmi; funcþioneazã încet, sau în orice caz mai încet decat inteligenþa emoþionalã; din aceastã cauzã nu ne putem baza pe IQ atunci cand ne aflãm în situaþii critice sau cand trebuie sã luam rapid decizii; este un predictor slab al succesului nostru în viaþã; (însã un bun predictor al succesului nostru în ºcoala tradiþionalã); rãmane relativ constant toata viaþa. Avantajele inimii : funcþioneazã bine în orice situaþie; functioneazã rapid, sau în orice caz mai repede decat IQ-ul; din aceastã cauzã ne putem baza pe EQ cand ne aflãm în situaþii critice sau cand trebuie sã luãm rapid decizii; este un predictor puternic al succesului nostru în viaþã; poate creºte, chiar foarte mult. Iatã un exemplu dat de Robert Stenberg, care ilustreazã diferenþa dintre intelect ºi inteligenþa emoþionalã : Doi copii se plimbau printr-o pãdure. Unul din ei era foarte bun la învãþãturã, premiant, foarte apreciat de adulþi (IQ). Celãlalt era un ºmecheraº, slab la învãþãturã, dar foarte descurcãreþ în viaþa de zi cu zi (una din caracteristicile persoanelor inteligente emoþional). Celor doi copii le iese un urs în faþã. Primul face repede niºte calcule ºi ajunge dezamãgit la concluzia cã nu poate scãpa cu fuga din faþa ursului. Celãlalt, foarte calm, se apleacã, îºi verificã pantofii ºi îºi strange mai bine ºireturile. Primul, foarte trist, îi spune cã a facut calcule ºi nu au nici o ºansã sã scape de urs dacã o iau la fugã. Cel de-al doilea îi rãspunde, cu acelaºi calm : "Te-nºeli ! Tot ce trebuie sã fac este sã fiu cu un pas înaintea ta." (pãstrarea calmului ºi mintea limpede în situaþii critice, sunt alte douã caracteristici ale persoanelor inteligente emoþional). Bell Labs, Centrul de cercetare pentru înalta tehnologie al lui A.T.&T., gigantul telecomunicaþiilor din SUA, a apelat la Goleman pentru a testa angajaþii care se dovediserã foarte eficienþi. Rezultatul : cei mai valoroºi cercetãtori nu aveau un I.Q. foarte ridicat sau diplome dintre cele mai prestigioase. Erau însã persoane foarte echilibrate din punct de vedere emoþional, capabile sã facã faþã cu succes momentelor de crizã. Cercetarile au arãtat cã succesul nostru la locul de muncã sau în viaþã depinde 80% de inteligenþa emoþionalã ºi doar 20% de intelect. În cazul liderilor, inteligenþa emoþionalã contribuie cu pînã la 90% la succes. Asta nu înseamnã cã rolul IQ-ului trebuie neglijat. IQ-ul continuã sã fie important, dar nu cel mai important. Creierul omului, înainte de toate, este fãcut ca sã iubeascã. De altfel, viaþa ºi experienþa fiecãrui individ aratã cã, spre deosebire de IQ, care nu se schimbã mai deloc dupã adolescenþã, inteligenþa emoþionalã este, în mare parte, învãþatã, ºi continuã sã se dezvolte pe mãsurã ce înaintãm în varstã ºi învãþãm sã cunoaºtem emoþiile ºi sentimentele ºi sã le utilizam pozitiv. Poate cã nu întamplãtor se vorbeºte în popor de maturizare, care, în fond, este potenþialul pe care-l dobandim de a învãþa abilitãþile practice bazate pe componentele EQ. Aceasta este marea revoluþie a anilor 2000 : supremaþia trãirilor sufletesti care ia locul spiritului materialist, al gandirii reci, al gestiunii ºirurilor de cifre, al statisticilor ºi deciziilor luate de sus. Adevãratele valori se dovedesc a fi : intuiþia, blandeþea, simpatia, puterea de concentrare, înþelegerea, empatia.