Setari Cookie-uri

Visul meu sau visul parintilot?

Hai sa facem rost de bani impreuna

VENIT SUPLIMENTAR SAU CHIAR CARIERA!

kudika333333 Postat pe 1 Noiembrie 2010 10:04
Hey...trec printr-o perioada foarte dificila si am nevoie de un sfat... Nici nu stiu cum sa incep... Sunt in ultimul an la master si sunt de un an de zile angajata la o companie multinationala, un job stabil si frumos, cu un colectiv minunat de oameni si nu cu maari sanse de reusita, cel putin asa vad eu acum lucrurile. Nu m-am angajat pentru ca situatia ar fi cerut-o, provin dintr-o familia instarita si as fi putut sa ma implic in afacerile tatalui meu. Am vrut insa sa fiu independenta. Sa mi croiesc eu un drum in viata, sa mi stabilesc eu orizontul si sa mi traiesc viata dupa regulile pe care eu le consider necesare. A fost greu la inceput sa ma intretin din banii mei, sa ma limitez la cat e necesar, dar mi am dorit din suflet sa mi construiesc usor usor o cariera. E foarte important masterul pentru ai mei asa ca nu l-am neglijat deloc si am reusit cumva sa fiu si un angajat bun si o studenta normala. Marea problema este ca masterul meu se termina in 6 luni iar parintii mei fac presiuni, santajeaza sentimental si mi este fff greu sa raman focusata pe ce vreau eu. Tatal meu construieste acum o pensiune la care ar trebui sa ma regtra dupa terminarea studiilor. Sa fiu eu sefa peste toate. Admir eforturile lui, ii apreciez foarte mult munca, tin si ii respect pe amandoi dar nu ma vad acolo. M-as simti limitata, plictisita, irosita. Sau cel putin nu acum...cand poate chiar am sansa sa fac ceva cu viata mea. Si dupa cum le-am spus si lor, daca pana la 28 de ani chiar nu o sa pot face nimic important din viata mea, da, ma retrag impacata in munca lor pentru ca asta e, eu nu pot face nimic. Dar NU POT SA IAU RENUNT LA TOT CE CRED CA POT EU FACE SI LA TOATA SANSA PE CARE POATE O AM IN VIATA ASTA sa ma duc sa preiau direct, fara macar sa incerc. .....si evident ca raspunsul lor e in tot cu ideea: Da, revii tu peste ani, dar sa nu mai ai senzatia ca relatiile dintre noi vor mai fi aceleasi... E ciudat si e rau sa incerc sa mi croiesc singura un drum? ... practic ma pun sa aleg, ei cu tot ce mi cer ei si cu tot ce mi dau ei ... sau eu si atat, fara nimeni acolo, moral vorbind. Voi ce ati face....?
Urmeaza-ti visul si daca o dai in bara poti sa te retragi la pensiune.Parintii or sa inteleaga pana la urma
Barbie30 Postat pe 1 Noiembrie 2010 11:23
Din pacate,uneori,parintii din prea mult bine si prea multa protectie,devin egoisti...Altfel,nu te`ar constrange sa faci ceea ce vor ei,pt ca la experienta pe care o au,e clar ca sunt constienti de faptul ca daca nu faci ceva ce`ti place si te atrage,nu dai randament! Urmeaza`ti drumul...e important sa ai tu o baza...sa te stii tu independenta,ca stii sa te descurci si sa ai satisfactia aceea ca ai luptat pt ceea ce ai! Bafta!

AdrianaR Postat pe 1 Noiembrie 2010 11:32
intotdeauna trebuie sa iti urmezi visul, dar sa gandesti la rece si sa alegi varianta care te avantajeaza cel mai mult , din toate punctele de vedere, parintii sunt parinti si daca nu vei reusi in ceea ce iti propui oricum vor intelege pana la urma. Si eu am fost intr-o siuatie asemanatoare, si pana la urma tot ce au vrut ei am facut, iar acum dupa ceva ani de munca am realizat ca nu este ceea ce imi doresc, si vreau sa o iau de la capat pe un alt drum. te pup si succes
visan_georgiana Postat pe 1 Noiembrie 2010 11:39

Recomandari

Subiect	Mesaje	Ultimul Mesaj
Redactari articole	1	De la: dreamingoutloud 4 Februarie 2014 10:08
Incepe cursul de vorbire in public si dictie @ 16 Mai	1	De la: kudika_6995 9 Mai 2012 18:27
Situatie de indemnizatie crestere copil sau ajutor social	4	De la: Allexys 10 Noiembrie 2014 13:33

Buna ziua tuturor	24	De la: scorpio67 12 Ianuarie 2011 21:25
Facultatea de psihologie ne va aduce beneficii pe viitor?	10	De la: farahh 3 Octombrie 2009 15:21