Setari Cookie-uri

Mãrturia unei eleve care a luat Bac-ul ºi nu e fericitã

,,Eu n-am fost niciodatã prea bisericoasã. În familia mea nu s-a vorbit despre religie, credinþã, Dumnezeu ºi alte chestiuni colaterale. Primele mele legãturi cu religia au apãrut la ºcoalã, la orele de religie, dar nici asta nu mi-a sporit în vreun fel credinþa. Pânã în clasa a X-a când l-am cunoscut pe EL. El fiind proful de religie, nu Dumnezeu.

Dan a ajuns la noi în liceu suplinind-o iniþial pe profa care rãmãsese gravidã ºi stãtea acasã cu copilul. De cum a intrat în clasã mi s-a pãrut cã ne cunoaºtem de undeva. Tocmai terminase Teologia ºi neavând bani pentru o parohie a zis cã l-a apucat pe Dumnezeu de un picior când a gãsit postul de suplinitor. Era grav, serios ºi un pic timorat la primele ore, în faþa unei clase cu tineri cam zurbagii. Dar imediat s-a dat pe brazdã. În fond nu terminase nici el demult seminarul, doar cã acolo nu avusese colege femei.

Încã de la început am avut de luptat cu Florina pentru privirile lui. Ea stãtea în prima bancã ºi îi capta atenþia ridicând mâna din te miri ce. Eu care n-aveam nici înclinaþii spre religie, nici nu ocupam un loc avantajos în clasã, i-am atras atenþia abia în trimestrul doi, când i-am predat o lucrare pe care scria la final cã-mi place de el ºi-i dãdeam numãrul meu de mobil.

Evident cã nu m-a sunat, dar asta nu m-a descurajat. Într-una din pauze m-am þinut dupã el ºi l-am întrebat dacã a vãzut mesajul meu. A zis cã da ºi atât. Brusc m-a cotropit o senzaþie de fierbinte în obraji ºi i-am întors spatele. Mã gândeam cã a vãzut dar nu mã place, ºi de-aia nu m-a sunat.

L-am întrebat într-o orã dacã în ochii lui Dumnezeu toþi suntem frumoºi. A zis cã da. Atunci l-am întrebat de ce în ochii altor oameni nu suntem la fel? M-a aburit cã Dumnezeu e unic, ne iubeºte pe toþi ºi are grijã de noi, bla, bla. La final m-am þinut dupã el ºi l-am întrebat de ce nu mã place. Mi-a zis cã mã place, dar cã e profesorul meu ºi nu are voie sã "fraternizeze” cu elevii. Ce e aia sã fraternizezi? L-am întrebat pentru cã mi se pãrea aiurea, eu nu-i ceream sã fim fraþi, ci sã fim iubiþi.

Într-o zi am dat de el din întâmplare la o terasã în oraº. Nu avea cum sã mã refuze, aºa cã am bãut câte o Cola. Nu mai eram elevã ºi profesor, ci doi tineri care se plãceau. Mi-am dat seama cã ºi el mã place pentru cã se uita la mine într-un fel anume. Mi-a povestit de ce a vrut sã se facã preot, despre credinþa cã încã va mai ajunge totuși sã slujeascã într-o bisericã. Eu i-am spus cã nu ºtiu dacã cred în Dumnezeu sau nu, pentru cã acasã nu am nicio legãturã cu religia, ºi cã mi se pare cã asta e singura chestie care ar putea sã stea între noi.

El mi-a zâmbit ºi mi-a spus cã dacã am inima suficient de deschisã el mã va ajuta sã cred, dar cã nu Dumnezeu e acela care ar putea sã stea între doi oameni, dimpotrivã. N-am prea ºtiut cum sã interpretez ce mi-a zis dar n-am vrut sã par proastã ºi sã-l întreb la fiecare propoziþie ce a vrut sã zicã. Adevãrul e cã jumãtate din lucrurile pe care mi se spunea nu prea le înțelegeam. Vorbea mult de filosofie, ori mie nici asta nu mi-a plãcut vreodatã. Eu sunt o fiinþã pragmaticã, îmi plac lucrurile clare ºi precise. De asta am fost întotdeauna bunã la ºtiinþele exacte.

Dupã acea întâlnire, el s-a tot eschivat de câte ori îi bãteam apropos-uri sã ne vedem ºi în afara ºcolii, iar asta pentru mine era ºi mai aþâþãtor. Mã îndrãgostisem bine de el ºi el pãrea cã nu vrea deloc sã se lase cucerit. Clasa a–X-a s-a încheiat ºi în vacanþã a trebuit sã plec din oraº la bunici. I-am scris emailuri romantice pe care n-am avut cum sã i le trimit pentru cã nu ºtiam ce adresã are. Când a început ºcoala am crezut cã vãd negru în faþa ochilor când profa de religie a intrat la ore. Revenise din concediul maternal. Când mi-am dat seama cã n-o sã-l mai vãd probabil niciodatã am simþit cã mor. Tânjeam dupã el ca ºi când am fi fost iubiþi ºi m-ar fi pãrãsit. Am devenit apaticã ºi numai la învãþat nu-mi stãtea capul, deºi bãtea BAC-ul la uºã.

Soarele a rãsãrit când l-am vãzut pe holul liceului, îndreptându-se spre mine cu un zâmbet larg de parcã se bucura cã mã vede. I-am sãrit în braþe fãrã sã mã gândesc la cine ne vede ºi ce ar putea gândi. M-a îndepãrat uºor, cu tact, ºi ne-a vorbit apoi la plural, pentru cã în spatele meu erau ºi alþi colegi din clasã. Ne-a spus cã s-a gândit la noi în vacanþã. Cã venise ca suplinitor la o altã clasã, aºa cã aveam sã ne vedem mai des în ºcoalã. Dupã ore am ieºit cu mai mulþi colegi ºi cu el la terasã, ca sã povestim ce am fãcut în vacanþã.

Am stat ca pe ghimpi pentru cã Florina nu contenea sã-i sarã în ochi la fel ca ºi din prima bancã. Mai erau câteva fete cu noi ºi doi bãieþi care voiau sã dea la Teologie. Pentru mine n-a avut niciun cuvânt, doar ne-am privit din când în când ºi atât. La plecare ne-a dat la toþi numãrul lui de telefon ºi ne-a încurajat sã-l sunãm dacã vrem sã ne ajute la studiu.

A fost tot ce aveam nevoie. Vã daþi seama cã l-am sunat de cum am ajuns acasã, nu? ªi tot aºa, aproape la fiecare douã-trei zile. Pânã când a cedat ºi am bãut din nou un suc împreunã. L-am pãcãlit cã vreau sã dau ºi eu la filosofie, deºi n-aveam evident nicio intenþie ºi nicio înclinaþie. Mi-a spus asta de cum ne-am întâlnit, ºi m-a rugat sã-l las în pace pentru cã are o prietenã. Mi-a picat faþa pentru cã data trecutã nu spusese nimic, ºi nici la telefon nu dãduse senzaþia cã-l deranjeazã avansurile mele. Totuºi, în timpul cât am bãut sucul s-a purtat cu mine ca ºi data trecutã, m-a privit în felul acela plãcut, care-mi dãdea încredere cã mã place. Nu mai pricepeam nimic.

Lucrurile au mai tãrãgãnat o vreme, am încercat sã-mi vãd de treaba mea, sã învãþ pentru BAC, dar evident gândurile mele zburau mereu spre Dan. Într-una din zile, înainte de examene cu vreo lunã, l-am vãzut întâmplãtor discutând pe hol în liceu cu Florina. Ea se gudura pe lângã el, iar el o privea exact ca ºi pe mine. Atunci am avut o revelaþie, mi s-a pãrut cã mã dedublez ºi mã vãd pe mine în preajma lui ºi mi-am dat seama cã probabil amândouã ne dãdeam la el ºi el nu era încã decis pe care s-o aleagã. Am pândit-o pe Florina ºi când a rãmas singurã i-am zis cã Dan are o prietenã. Sã-l lase în pace. Mi-a zis cã ºtie cã ºi eu îi fac avansuri profului, dar cã dacã-mi imaginez cã eu sunt prietena lui mã înºel, ºi cã la ea nu va prinde niciodatã vraja asta cu "am o prietenã”. Ea îl vrea ºi o sã-l aibã.

M-am enervat ºi mi-am jurat cã nu mã mai þin dupã Dan, dar bineînþeles cã tot n-am avut tãria asta. A venit BAC-ul, l-am luat la limitã, era cât pe ce sã fiu ºi eu printre nepromovaþi, dar pentru mine e tot aia. Simt cã odatã cu terminarea liceului am pierdut ºi ºansa de a-l mai cuceri pe Dan ºi ocazia de a-l mai vedea. Cum sã fac ca sã-l uit? ,,

Sursa: Eva.ro
Autor: Miruna Ionescu

P.S.: Si voi care radeati de topicul "Indragostita de profesor"!
Black_Lips
Postat pe 10 Iunie 2012 23:03
Sincer cred ca asta e un fel de competiție , cine poate pe cine ? Din câte am înțeles eu din povestea ta sincer nu suna a iubire suna a joc de putere dar nu te îngrijora e normal la o anumitã vârsta . Nu cred Casita ce uita deși simți nevoia sa îl poți cuceri dacã ai putea te ai mulțumit cu o singura data ?
anunciosescort
Postat pe 24 Iulie 2012 05:58

Recomandari

Subiect Mesaje Ultimul Mesaj
Eu leu iar el pesti 1 De la: denygirl21 31 Iulie 2010 11:15
cosfused sau doar ............... you name it? 6 De la: Rock_this 29 Iulie 2009 21:49
Exista dragoste la prima vedere si relatii la distanta ? va rog ajutati`ma ca plang in hohote.. 11 De la: swim406 24 Septembrie 2009 15:54
Unde am gresit?? 19 De la: anastasia_m 25 Aprilie 2010 11:16
de ce iubesc in trecut? 16 De la: Denisa_Mihaela 12 Mai 2009 07:58