Se spune ca ce ti-e dat in viata sta scris in frunte. Oare? Refuz sa cred ca, indiferent ce alegeri face o persoana, ii este destinat acelasi drum, insa sunt sigura ca anumite puncte de rascruce din viata ii sunt stabilite inainte de a se naste.

Un prieten ma intreba in urma cu cateva zile ce s-ar fi intamplat daca, in urma cu cateva zile, nu si-ar fi uitat cheile acasa si nu s-ar fi intors dupa ele. Cateva clipe de intarziere l-au ferit de un accident tragic de circulatie. Din pacate, altcineva, care nu isi uitase cheile, a fost victima acelui accident.

Mi-a dat de gandit, recunosc, si articolul despre semnificatia numelor. Nu credeam cu adevarat ca numele poate reflecta o trasatura esentiala a personalitatii unei persoane, insa am rasfoit din curiozitate listele. Iata ce am descoperit: numele Nadia semnifica “speranta, nadejde, primul”. Eu una, ma gandesc automat la Nadia Comaneci cand aud acest nume. O caracterizeaza descrierea? Evident. Monica – “sfatuitor”. Singura “Monica “ pe care o cunosc bine este o buna prietena si un psiholog desavarsit, genul de om nascut pentru aceasta meserie. Radu – fericit. Cel mai fericit om pe care il cunosc se numeste Radu. Este o persoana realizata din toate punctele de vedere, are o familie perfecta si copii sanatosi. Reprezinta modelul meu in viata. Iar acestea, sunt numai cateva exemple.

Credem in soarta? Poate… in masura in care credem si in Dumnezeu: ceva sau cineva, mai presus de puterea noastra de intelegere, pe care il invocam in momentele de cumpana.

Pe de alta parte intalnesc, din pacate, nenumarate exemple care cresc credibilitatea sortii si mai putin cea a divinitatii, cel putin ca entitate dreapta si iubitoare. Mi-a fost dat, in urma cu o saptamana sa fiu martora unei tragedii – moartea unui ingeras de numai trei zile. Vreau sa cred in Dumnezeu, fie si numai pentru ca imi doresc ca acel ingeras sa-I stea astazi alaturi, dar nu pot intelege unde sta dreptatea si iubirea Lui in aceasta poveste.

Din pacate, nu este singurul exemplu. Oameni buni se imbolnavesc in fiecare zi de boli care au fost, se spune, lasate pe pamant drept o pedeapsa pentru rautatea oamenilor. Nu pot in acest caz sa nu ma intreb: de ce sufera oamenii buni pentru cei rai?

Daca exista soarta sau Dumnezeu atunci caile lor sunt tare sucite… si poate ca intr-un final, viata chiar alege la “nimereala”. Nu stiu sa-mi explic regulile, insa as fi tare curioasa sa va aud parerea.

Va doresc o saptamana plina de noroc (daca exista si acesta)!




Toate editorialele Kudika »