Parea ca 2009 nu se va mai sfarsi. Un an marcat de criza financiara, de anxietati, de multe lovituri inutile aplicate oalelor sparte inca din 2008. Dar iata ca i-a venit si lui randul sa faca loc urmasului sau. Ne punem toate sperantele in 2010 si speram ca ne va aduce vesti si fapte bune, ca ne va zambi si ne va incuraja sa speram la mai bine.

Este vremea adunarilor si scaderilor. Ce-am avut si ce-am pierdut in 2009? Ce-am castigat si cu ce am ramas? Ce vom putea povesti copiilor si nepotilor nostri despre 2009 atunci cand vom fi batrani? Va trece nementionat intre istorioarele noastre, ori va fi jucat un rol important in povestea personala? Cei mai multi dintre noi vom spune despre 2009 ca a fost “anul crizei”. Dar poate ca altii au lucruri mai interesante de povestit despre aceste cateva luni: anul cand au intalnit marea iubire sau anul in care au pierdut dragostea, anul in care s-au casatorit, au avut primul ori al treilea copil sau anul in care au terminat facultatea.

Nu stiu sa spun daca 2009 a fost un an bun sau rau. Pentru unii, poate majoritatea, a fost un an rau. Fiindca siruri intregi de persoane si-au pierdut slujbele, s-au luptat cu zile mai grele si salarii mai mici, problemele mai multe si griji mai apasatoare.

Pentru altii, poate prea putini, 2009 a fost un prilej de a dovedi ceea ce pot, ceea ce stiu, a adus bucurie, succes, reusite, aplauze cu atat mai zgomotoase cu cat provocarile au fost mai mari si incercarile mai dificile.

Pentru mine, 2009 n-a fost nici alb, nici negru. A fost greu. Poate cel mai greu de pana acum. Dar desigur, am mai afirmat asa ceva si in alte randuri si-mi pare acum ca anii trec la fel ca iubirile: de fiecare data ti se pare ca ultimul a fost de neuitat. Dar undeva, am dreptate - 2009 a fost teribil: am fost trasa pe sfoara de persoane in care am crezut, am fost cotropita de boli de care ma temeam mai mult, mi-a fost frica, am pierdut, m-am adunat, am luptat, am lipit, am plans, am intalnit ingeri care mi-au luminat drumul. 2009 mi-a adus multe provocari. E drept, ca in vreme ce pentru altii deciziile au fost luate fara a li se cere parerea, mie mi s-a dat ocazia sa imi confrunt problemele, am avut de ales si m-am luptat intre jumatatile mele de suflet.

Dar tocmai pentru ca a fost atat de greu, si totusi a trecut si iata-ma, stau inca in picioare, ma simt mandra si fericita sa spun ca 2009 n-a fost un an rau. Pentru ca acele lucruri care nu te omoara, te fac mai puternic.

Ce a insemnat pentru voi 2009? La sfarsit de calcule, ati ajuns la un rezultat pozitiv ori negativ?


Toate editorialele Kudika »