Setari Cookie-uri

Ce a lasat in urma tatal meu...

Lasa-te inspirat de aceasta lectie de viata si nu uita sa o impartasesti cu cei dragi.

Imi amintesc ca aveam doar 13 ani cand am mers la oftalmolog. Cu foarte multe emotii, m-am asezat in fata aparatului pentru consult.

"Ea a mostenit-o." - a spus el cu o oarecare tristete in voce. "Trebuie sa fiti pregatiti, nu exista niciun tratament pentru aceasta boala a retinei."

Tatal meu purta gena Retinitis Pigmentosa care cauza o deteriorare a retinei; in cele mai rele cazuri aceasta poate duce si la orbire. Cu toate ca retina fratelui meu parea sa fie in regula, eu mostenisem gena.

La 15 ani de la diagnosticul meu initial, tatal meu a inceput sa isi piarda vederea... si eu la fel. El avea 55 de ani, iar eu doar 28. In doar doi ani, amandoi ne-am pierdut complet vederea.

M-am concentrat asupra efectelor propriului meu intuneric. Lumea mea s-a prabusit imediat ce o perdea neagra a cazut peste vederea mea, distrugand visele mele, ale sotului meu, dar si ale celor trei baietei ai mei.

Citește și:

Dar... cand m-am intors la Dumnezeu pentru speranta si putere, el a raspuns deschizandu-mi ochii cu o noua revelatie.

Tatal meu nu mi-a dat doar aceasta gena, el a fost exemplul meu de determinare si tenacitate. Eu m-am nascut in Bolivia, iar cand aveam doar cativa anisori el a vrut ca intreaga familie sa se mute in America.

El si mama au lucrat fara oprire pentru a satisface cerintele impuse de catre departamentul de imigrare pentru a intra in tara si a locui aici.

Odata ajunsi in State, tata a depasit umilirea, singuratatea, neputinta si nesiguranta. A indurat ridicolul din cauza lipsei de fluenta a limbii engleze... dar a reusit sa adune suficienti bani pentru a inchiria un apartament mic, pentru a cumpara un mobilier clasic, modest si pentru a cumpara o masina. Noua luni mai tarziu, el ne-a trimis bilete de avion mamei, fratelui meu si mie.

Citește și:

Zece ani mai tarziu, ma uit inapoi la ce s-a intamplat. Tata este cel care m-a invatat determinarea de a merge mai departe atunci cand te confrunti cu adversivitatea. El mi-a dat un exemplu care dovedeste ca umilinta este cruciala pentru succes... el mi-a demonstrat ca angajamentul fata de familie este cea mai importanta prioritate a unui om.

Calatoria lui m-a invatat lectii valoroase pentru viata mea, pe care acum o traiesc in intuneric. Am reusit sa accept situatia, sa nu ma mai plang si sa gasesc solutii pentru orice problema. Viata mea este alta.

Nu vad, dar simt, iubesc, iert, accept si traiesc.

foto prima pagina: Umkehrer, Shutterstock

Vizionare placuta


Kudika
29 Mai 2016
Echipa Kudika
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:

Ti-a placut acest articol?

Aboneaza-te pe Kudika pentru a primi articole similare.