The Grand Heritage – Arta naivă, văzută prin ochii plini de candoare ai artiștilor populari

Editia 2019 a The Grand Heritage a debutat in data de 19 noiembrie 2019, in cadrul galeriei The Grand Avenue, evenimentul din acest an fiind dedicat unor forme de arta care reprezinta o alta viziune asupra satului romanesc, definita prin acea inocenta primara ce redescopera lumea. In esenta, arta naiva, caci despre ea este vorba, filtreaza universul prin ochii plini de candoare ai artistilor. Ea iși are originea in oglinzile sufletului si ne reda, in acelasi timp, copilaria si naivitatea.

Din punct de vedere institutional, denumirea de arta naiva a aparut in Europa la sfarșitul secolului al XIX-lea și inceputul secolului XX, catalogand creatiile unor individualitati care n-au frecventat scoli de arta, ci au ajuns sa-si constituie, pe cont propriu, atat viziunea, cat și mijloacele de exprimare plastica. Unele surse incadreaza acești artisti drept “pictori populari”, “primitivi moderni”, vorbindu-se despre o “arta instinctuala”. Toate, in esenta lor, sunt fatete ale creativitatii taranesti si ale unei spiritualitati bogate, capabile sa cuprinda toate aspectele vietii.

Expozitia va fi deschisa publicului in perioada 19 noiembrie 2019 – 29 noiembrie 2019, in cadrul galeriei comerciale The Grand Avenue, situata in Calea 13 Septembrie nr. 90 din Bucuresti.

In Romania, unul dintre primii reprezentanti ai artei naive este Stan Ioan Patraș, binecunoscut publicului pentru sculpturile sale din cimitirul vesel de la Sapanta. Tot o viziune aparte despre satul traditional sunt si modurile artistice de reflectare a realitatilor din universul lumii rurale, respectiv masca, infatisand un mod ironic de asumare a lumii, spre eradicarea racilelor caracterului uman, precum si papusile, ca viziune mirifica asupra lumii si formativ-educativa despre om, in diversele sale ipostaze.

Artistii populari prezenti la a treia editie a evenimentului The Grand Heritage:

Mariana Mihut - Pictura naiva

Mariana Mihut reprezinta a patra generatie din cunoscuta familie de pictori din Brusturi, judetul Arad. Nascuta sub acelasi acoperis, copil fiind, Mariana il observa pe bunicul ei, Petru Mihut, pictand. La varsta de 16 ani isi descopera, la randul sau, darul si pasiunea pentru pictura si expune alaturi de bunic si de matusa Rodica Nicodin la importante expozitii si festivaluri de arta naiva din tara si din strainatate. In luna mai 2005, francezii au descoperit cu uimire si incantare tablourile de pictura naiva ale tinerei artiste. Modesta si timida, nascuta intr-o familie de pictori tarani autodidacti din Tara Zarandului, Mariana expunea, pentru prima data, la Nantes, iar, apoi, un an mai tarziu, era invitata de echipa celui mai prestigios muzeu francez de arta naiva sa participe la deschiderea stagiunii 2007 cu expozitia “Mariana Mihut et l’école de Brusturi”. In fata unui tablou al Marianei, vizitatorul strain are doua atitudini: daca a vizitat deja Romania, regaseste cu placere ceea ce a considerat ca este cel mai reprezentativ si mai autentic - satul de munte romanesc; iar daca nu cunoaste Romania, isi doreste sa descopere aceasta oaza de echilibru, de calm si de seninatate care se gaseste undeva in estul Europei.

Paul Buta - realizator de masti

Nascut in satul Rai din Comuna Murgeni, de mic copil este remarcat de catre profesori si pus sa interpreteze diferite scenete umoristice la manifestarile scolare. Ajunge la Liceul Pedagogic din Barlad, unde se inscrie in grupul de satira, alaturi de care obtine primele premii de interpretare actoriceasca. Incepe sa participe la cele mai mari festivaluri de umor din tara, in cuplu si individual, unde primeste recunoasterea unor jurii alcatuite din mari personalitati ale scenei romanesti. A inceput sa realizeze masti imediat dupa Revolutie, atunci se ocupa de punerea in scena a unei piese cu obiceiuri populare. Invariabil, erau necesare masti pentru spectacole si, pentru ca nu gasea de unde sa le achizitioneze, s-a apucat sa le conceapa. “Jocul cu masti este, cu siguranta, un obicei stravechi, iar mastile reprezinta oameni rai, afurisiti, carpanosi. Masca era pentru strabuni o incriminare a raului, oamenii buni nu se ascundeau sub masti”, sustine Paul Buta.

Simona Vaduva - realizator de papusi

Nascuta in anul 1967 la Ramnicu Valcea, Simona Vaduva a absolvit Liceul de Arte Plastice din Craiova, avand specialitatea de pictor decorator. Inca de mica a fost atrasa de confectionarea papusilor, mai ales ca a facut parte dintr-o generatie de copii care nu a avut parte de multe jucarii, asa ca a inceput sa-si confectioneze propriile papusi, de multe ori apeland la fetele de perna ale mamei sau alte tesaturi care ii cadeau in mana. Din anul 2012 s-a apucat mai serios de aceasta indeletnicire, iar din anul urmator a inceput sa participe la targuri organizate de Muzeul Satului “Dimitrie Gusti”, precum si la Muzeul Taranului Roman.

Elena Mateescu - realizator de papusi

Nascuta in Curtea de Arges, un loc cu o profunda incarcatura istorica si culturala, Elena Mateescu a fost atrasa dintotdeauna de arta populara, dezvoltandu-si abilitatile in zona confectionarii de papusi imbracate in costume populare, a traistutelor populare cu motive nationale si, foarte special, a pictarii icoanelor pe sticla. Marea ei pasiune este insa cea legata de papusi, carora le da viata cu o nemarginita pasiune, mai ales ca pune mare pret pe autenticitatea costumelor, astfel ca a ales sa colinde tara in lung si lat pentru a identifica si restaura porturi populare, pe care apoi le miniaturizeaza. Astfel, rezultatele muncii acesteia sunt exceptionale: papusi unice, imbracate in costum autentic romanesc cu opinci de piele in picioare, jucarii care ajung sa faca copii fericiti si sa indrageasca traditiile populare. De asemenea, icoanele pictate de Elena Mateescu au o mare expresivitate si ne duc cu gandul la bunatatea oamenilor si la traditiile neamului romanesc.

Ioan Maric - pictura naiva

Nascut in 1945 in satul Lucani din judetul Bacau, Ioan Maric este cunoscut in lumea artistica drept “Badita”, avand o experienta exceptionala, cu peste 100 de expozitii personale si peste 500 de expozitii colective in tara si in strainatate. Ioan Maric a urmat Liceul de Arte Plastice si a fost elev al celebrului profesor Ilie Boca la Scoala de Arte, acolo unde a facut trei ani de pictura si trei ani de grafica. Expune constant incepand cu anul 1973, iar in anul 2004 devine membru al Academiei de Arte Traditionale din Romania. In anul 2008, Parlamentul European ii consacra o expozitie - “Un naiv in Parlament”, iar patru dintre operele sale sunt cumparate de institutia europeana pentru a fi duplicate si utilizate in scolile primare de pe batranul continent. In prezent, Ioan Maric are lucrari si colectii particulare din Italia, Israel, Franta, Germania, Canada, SUA, Japonia, Rusia, Polonia, Ungaria, Spania, Austria, Eletia sau Olanda, considerand satul ca principala sursa de inspiratie pentru operele sale, cu tot ceea ce il caracterizeaza: vorbe, traditii, legende, povestiri, proverbe sau mituri.

Vasile Susca - realizator de masti

Vasile Susca este acel roman autentic, nascut in inima Maramuresului, care vorbeste necontenit despre trecutul nostru, despre apartenenta dacica si despre izvorul de inspiratie pe care l-au oferit acestia culturii populare romanesti. Recunoaste ca inca din copilarie avea inclinatii catre arta, fiind pasionat de pictura, creatie populara, tatal sau fiind croitor, meserie pe care a practicat-o si el ani la randul. Mastile l-au atras dintotdeauna, mai ales cand vedea cetele de colindatori de pe ulitele satului din perioada sarbatorilor de iarna. Artistul crede ca originea mastilor se pierde in negura vremii, unde personajele mistice conduceau comunitatea, fiind initial de sorginte pagana, ca apoi sa devina o contopire dintre cultul pre-crestin si crestin-ortodoxism. Operele sale au fost expuse in toata tara, fiind prezent si in strainatate, la targurile de turism din Viena, Berlin, Strasburg, Bruxelles, Venetia, precum si la evenimente de profil din SUA. A avut colaborari si in zona cinematografica, cea mai importanta fiind cu regizorul lungmetrajului Transylvania, Tony Gatlif, cel care l-a cooptat in productie pentru realizarea tuturor mastilor folosite in film.

---