Cum a devenit arta muză a înaltei tehnologii

Tehnologia de vârf permite publicului larg din întreaga lume să viziteze muzee și expoziții care păreau până mai ieri inaccesibile. Mai ales în condițiile dictate de distanțarea socială, nenumărate galerii de artă și muzee și-au deschis porțile virtual și oferă experiențe fascinante amatorilor. Astfel, avem ocazia să vedem mult mai în detaliu decât ni s-ar permite în realitate opere sau chiar vestigii istorice. Practic, putem să ne plimbăm cu dinozauri din Jurassic, să explorăm interiorul unei găuri negre, iar cei mici pot face turul unor muzee faimoase, ghidați de un pinguin. De exemplu, Google Arts&Culture a deschis accesul virtual pentru Peștera Chauvet din Ardèche (Franța), unde se găsesc cele mai vechi forme ale artei umane. De notat că accesul publicului real a fost închis încă din 1994, pentru protejarea formelor de artă, dar de anul acesta putem să vedem o expoziție de tip realitate augmentată a picturilor, să facem o incursiune în peștera Chauvet printr-o aplicație de realitate virtuală (disponibilă în Steam VR) și să admirăm modele 3D ale picturilor rupestre.

Simbioza dintre înalta tehnologie și artă a intrat, însă, în atenția companiilor care utilizează inteligența artificială de mai multă vreme. Astfel, la Cluj a avut loc o inițiativă menită să promoveze creativitatea tinerilor artiști contemporani. „Suntem puternic axați pe identificarea, promovarea și susținerea tinerelor talente, ale viitoarelor elite, prin oferirea de resurse și a unui context prolific pentru a performa, astfel încât aceștia să poată crea viitorul de mâine. Proiectul Office Gallery a coagulat spiritul creativ al mai multor artiști și studenți ai Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca, dar și al colegilor noștri iubitori de artă”, a precizat, la vremea respectivă, Daniel Metz, CEO NTT DATA Romania.

Vernisaje pentru Ai-Da și noul Rembrandt

În București, MARe/Muzeul de Artă Recentă a găzduit, la începutul anului, prima galerie de new media art din România. Cum în secolul XXI, muza artelor se ascunde printre linii de coduri, există și creații produse de către inteligența artificială. Ba chiar și „artiști”, așa cum a fost, în acest caz, Lili GAN, un sistem compus dintr-o pereche de rețele neuronale de tip actor-critic, programat să producă artă prin „deep learning”.

„Artist” a devenit colegă de breaslă cu Ai-Da, un robot umanoid în stare să deseneze oameni în situaţii reale prin intermediul ochiului său bionic şi al unui creion ataşat de braţul robotic. „Propunând o mişcare artistică de pionierat care foloseşte inteligenţa artificială, suntem încântaţi să o prezentăm pe Ai-Da, primul artist umanoid profesionist, care îşi realizează propriile lucrări şi este, în acelaşi timp, un performance artist”, a precizat Aidan Meller, inventatorul sensibilei Ai-Da, înainte de inaugurarea primei expoziții personale a robotului, „Unsecured Futures”, la Universitatea Oxford.

De asemenea, a făcut furori o pictură intitulată „Următorul Rembrandt”, doar că autorul nu era celebrul artist din Țările de Jos, ci un colectiv de analiști, dezvoltatori și istorici de artă, lucrarea fiind realizată în 18 luni la inițiativa agenției J. Walter Thompson pentru ING Bank, prin imprimare 3D.

Utilizarea înaltei tehnologii în artă se numără printre cele mai în vogă tendințe, așa cum a estimat Diana Stafie, Foresight Strategist și Partener la futurestation.ro: „Observăm din ce în ce mai multe inițiative de utilizare a Inteligenței Artificiale în procesele creative. De exemplu Magenta, un proiect de la Google Brain, în cadrul căruia se folosește Inteligență Artificială pentru crearea de muzică și artă; sau GD-IQ: Spellcheck for Bias, un produs dezvoltat de fundația Geena Davis, ce utilizează inteligență artificială pentru identificarea diferitelor tipuri de bias-uri din scenariile de film sau TV”.

Sursa foto: dotshock/Shutterstock

---