Advertorial Design global și filosofie japoneză reinterpretată pentru azi

Kudika
9 Noiembrie 2020

În secolul al XIX-lea cultura vizuală japoneză lua Europa pe sus, marcând pictorii impresioniști cu „valurile” lui Hokusai, stampele fin conceptualizate și stilizările gravurii în lemn (ukiyo-e). Un curent pe care se spune că Philippe Burty, critic francez al vremurilor, l-a denumit japonisme. 

Dacă lumea artei a fost puternic influențată de bunurile culturale japoneze care începuseră să circule atunci, nici în lumea modei ecourile nu erau mai prejos — kimono-ul și motivele sale fiind parte din noul rafinament al femeilor europene.
Suntem în secolul XXI și valurile japoneze continuă să creeze noi moduri vizuale și, uneori, conceptuale de a vedea lumea, întorcându-se adesea chiar în mijlocul esteticii tradiționale, alteori dezvoltând hibrizi neașteptați.
Haideți să vedem despre ce este vorba și cum arată design-ul contemporan, prin lupa unei Japonii reinterpretate:

1. Wabi-sabi și austeritatea caldă, reconfortantă
Unul dintre conceptele estetice și filosofice ale secolului al XVI-lea japonez își face simțită prezența în design-ul interior occidental de azi: wabi-sabi se referă, într-o simplificare aproape literală, la frumusețea rustică și austeră a lucrurilor, amplificată de patina timpului și acceptarea naturii umane mereu imperfecte.
Pentru că aceste concepte sunt aproape intraductibile, dar devin fascinante prin vizualizare, austeritatea și modestia sunt asimilate în interpretarea culturii vestice cu minimalismul atât de popular(izat) prin metoda konmari sau asocierile libere cu principiile zen.
Ce poate să rezulte din astfel de intersecții? O pasiune pentru ceramică, monocromie, obiecte personalizate și piese-statement în culori pământii, lemn de culoare ruginie sau culori „grele” precum albastrul profund al mării sau verdele intens al copacilor de vară.
Toate gândite pentru a crea un sentiment de liniște perfect studiată — piese puține, dar atent selectate, cu o calitate crescută a materialelor, amintind poate de chashitsu, „camerele” de ceai de odinioară.

2. Kintsugi și micile imperfecțiuni ale vieții
Nu atât un concept estetic, cât o punere în practică a filosofiei non-atașamentului (totul se schimbă, acceptarea curgerii) și a wabi-sabi (acceptarea imperfecțiunilor), kintsugi sau kintsukuroi reprezintă o tehnică de reparare a obiectelor ceramice folosind un lac presărat cu pulbere de aur (uneori și argint sau platină) pentru a lipi bucățile sparte.
În tendințele de design interior el apare asociat, din nou, minimalismului, accentuării unor detalii în tonuri aurii pe fundaluri monocrome, fiind extins în tablouri, gresie și faianță, iluminat fantezist etc.

3. Ikigai sau arta spațiului personal
Un concept care probabil vă este familiar, ținând cont că a devenit un fel de cuvântul anului 2019, constant invocat în 2020, ikigai vorbește despre a trăi la intersecția dintre scop, abilități, pasiune și ce poți aduce lumii sau, pe scurt, „rațiunea de a exista” a fiecăruia dintre noi.
Pare ciudat să îl traduci în design, nu? Mai ales că, din nou, cum se întâmplă cu toate aceste principii și filosofii japoneze, nu este neapărat traductibil. Și totuși funcționează — în spațiul internațional al design-ului de interior ajunge să vorbească despre atmosfera pe care o creezi atât în procesul de design, cât și în spațiile personale, în cum interpretezi un loc și personalitatea sa, astfel încât să susțină pasiunile celor ce îl vor ocupa. Creativitate și relaxare, tonuri calde și amprenta intimității, nostalgie și confort, o oază lucrativă — pare că acest ikigai e cel mai flexibil dintre toate.

Alice Teodorescu, specialist in studii culturale și lector la Fundația Calea Victoriei unde susține cursul Introducere în Cultura japoneză.

Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:
Setari Cookie-uri