Advertorial Tradițional adus în contemporan: Un adevărat tezaur folcloric din colecția Muzeului Țăranului Român la Art Safari

Un costum vechi de 100 de ani, Regina Maria, va fi expus pentru prima dată publicului din țară, în cadrul celui mai important eveniment dedicat artei din România– Art Safari, în perioada 24.11-4.12.

Și alte piese valoroase de port tradițional împrumutate de Muzeul Țăranului Român vor putea fi admirate în cel mai nou spațiu inaugurat la Art Safari, un infinity room – pentru o experiență de vizitare imersivă;
• Un bilet, două muzee: biletul la Art Safari oferă acces gratuit și la Muzeul Țăranului Român, în perioada expoziției temporare.

„Folclorul și portul românesc tradițional au fost și continuă să fie surse de inspirație pentru design-ul zilelor noastre. Acest patrimoniu valoros va fi pus în lumină la Art Safari într-un cadru super contemporan: într-o cameră de tip infinity room, amenajată special pentru această expoziție. Pentru o experiență specială, vă invităm să scoateți și telefoanele, pentru a crea propriile opere de artă. Mulțumim Muzeului Național al Țăranului Român pentru acest parteneriat!”, declară Ioana Ciocan, CEO Art Safari și comisar al României la Bienala de la Veneția.

„Parteneriatul exprimat prin această microexpoziție, cu prilejul Zilei Naționale a României, este doar un simbol al dorinței Muzeului Național al Țăranului Român de a sprijini promotorii privați ai patrimoniului cultural al României, precum și inițiativele țării noastre de a pune în valoare moștenirea culturală materială și imaterială a națiunii române, cel mai recent, prin promovarea cămășii cu altiță din România și Republica Moldova la UNESCO”, afirmă Virgil Nițulescu, Manager Muzeul Național al Țăranului Român.

Stilul introdus de Regina Maria, adoptat de doamnele din înalta societate

Piesa de rezistență a expoziției temporare organizate de MȚR la Art Safari este un costum Regina Maria, ce datează din primul sfert de secol XX, compus din cămașă, poale, peșteman, șorț, maramă și brâu din bumbac, mătase, lână, cu fir metalic auriu și argintiu.

Costumul a fost confecționat într-un atelier țărănesc de către văduvele și orfanele de război din Războaiele Balcanice, Războiul de Independență și Primul Război Mondial. Acestea au fost cooptate de către doamnele din înalta societate în asociații de întrajutorare de tipul Concordia, Furnica și Doamnele Române. Spre deosebire de piesele tradiționale care erau realizate din pânză de casă, acestea erau confecționate dintr-o pânză subțire de bumbac.

Moda a fost introdusă de către Regina Elisabeta, iar ulterior a fost îmbogățită de către Regina Maria pentru susținerea ideii de identitate națională prin costum. Doamnele din înalta societate copiază acest stil, ca la finalul perioadei interbelice, chiar costumele din zonele ce au fost luate drept model în realizarea acestor piese să ajungă să adopte materialele, tehnicile și noile tipologii ornamentale.

Piese excepționale de secol XIX și XX

Parte din expunerea temporară a MȚR la Art Safari este și o vestă de tip otoman din secolul XX (probabil primul deceniu), realizată în atelierele orășenești de manufactură. Piesele de tip otoman sunt introduse în port la mijlocul anilor 1800, datorită exotismului acestora și moștenirii fanariote.

O altă piesă specială este o cunună de fată din Arad, datată sec al XX-lea, care era purtată de fete în momentul în care ieșeau la horă până la căsătorie. Podoabele aveau un rol mai ales în a transmite comunității statutul social al fetei și puterea familiei fetei și capacitatea de a oferi o dotă mare la nuntă.

Completează expoziția și șorțurile din Banatul de câmpie, din secolul al XIX-lea, piese excepționale din punct de vedere al materialelor și tehnicilor, dar și tipologiei ornamentale (un decor geometric bogat, realizat prin alesături cu mâna). O caracteristică a acestor piese este folosirea pentru alesătură a firului metalic auriu și argintiu care dă o strălucire deosebită. Firul metalic era adus fie de la Viena, Franța sau Italia, prin negustorii ambulanți, fiind identic cu cel folosit la realizarea ornamentelor pe uniformele de paradă.

Oprege din Banatul de Câmpie, veste din aba bărbătești din secolul al XIX-lea – piese de o reală valoare artistică, parte a costumului bărbătesc de sărbătoare din zona Banatului de câmpie, sunt alte piese expuse temporar în inima Capitalei până pe 4 decembrie. Cea de-a 10-a ediție Art Safari va putea fi vizitată până pe 11 decembrie.

Program de vizitare
Art Safari, ediția a 10-a: joi-duminică (12:00-21:00), până pe 11 decembrie, Palatul Dacia-România, strada Lipscani nr. 18-20, București; în fiecare vineri și sâmbătă, se organizează Night Tours, între 22:00 și 1:00, experiențe speciale care cuprind ghidaj în expoziții, muzică live și prosecco.
Muzeul Național al Țăranului Român: marți-duminică (10:00-18:00), Șoseaua Kiseleff, nr. 3, București
• Biletele pot fi achiziționate online, dar și la intrare.

Despre Art Safari București

Art Safari, proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii și susținut de Lidl, GLO și Deutsche Bank, este specializat în realizarea de pavilioane expoziționale de artă. Organizatorul anual al Pavilionului de Artă București – cel mai mare conglomerat de expoziții de artă din România – ajuns la a 10-a ediție, realizează, în parteneriat cu muzeele de artă din România și cu colecționari privați, ample expoziții retrospective care își propun recuperarea valorilor de patrimoniu.

Având o puternică latură educaţională, misiunea sa este de a apropia arta de public și de a educa noile generații prin organizarea de ateliere de artă pentru copii, tururi ghidate și expoziții de artă contemporană în spații neconvenționale, cum ar fi Aeroportul Henri Coandă sau metroul bucureștean.

Art Safari se desfășoară sub patronajul Primăriei Municipiului București și UNESCO România și este realizat în parteneriat cu Muzeul Municipiului București, Institutul Cultural Român și Muzeul Național de Artă al României. Partenerul oficial Art Safari este BCR. Partenerul educațional al Art Safari este Centrul Step by Step din București. În cele 9 ediții de până acum a înregistrat aproape 300.000 de vizitatori. Mai multe detalii: artsafari.ro.

Despre Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Naţional al Ţăranului Român, aflat sub autoritatea Ministerului Culturii, se înscrie în familia europeană a Muzeelor de Arte şi Tradiţii Populare. Posesorul unor colecţii de obiecte bogate, adăpostit într-o cladire-monument istoric în stil neo-românesc, practică o muzeografie aparte, care i-a prilejuit în 1996 onoarea trofeului EMYA – European Museum of the Year Award.
Muzeul Național al Ţăranului Român deţine cea mai bogată colecţie de obiecte ţărăneşti din România. Cele aproape 90.000 de piese aflate în patrimoniul său sunt tot atâţia martori care pot ajuta pe contemporanii noştri să înţeleagă cultura satului. Acest veritabil tezaur de interes naţional şi internaţional este depozitat şi conservat după riguroase criterii.
Patrimoniul muzeului este împărțit în mai multe colecţii: Ceramică, Diverse (Obiceiuri), Lemn, mobilier și feronerie populară, Mostre, Port Popular, Religioase, Țesături de interior cu cele două categorii – Scoarțe și Textile de Interior – și Țări Străine. El s-a constituit începând cu anul 1906 şi a continuat să crească prin cercetările de teren desfăşurate în toate provinciile româneşti, ce au condus la achiziții și donații vizând toate artele tradiţionale, între care ceramica, lemnul şi textilele au fost cel mai bogat reprezentate.
Expoziția permanentă a Muzeului, care va fi remontată în următoarele luni, după ce aceasta a fost demontată, pentru efectuarea lucrărilor de consolidare și restaurare a clădirii, a fost gândită de echipa coordonată de Horia Bernea, în urmă cu trei decenii, ca o instalație de artă contemporană cu bunuri culturale de patrimoniu.


Kudika
22 Noiembrie 2022
Echipa Kudika
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:

Ti-a placut acest articol?

Aboneaza-te pe Kudika pentru a primi articole similare.


Setari Cookie-uri