De ce spun că ele țin lumea, au trebuit să greșească o singură dată și am pierdut tot Paradisul. Să știți că tot cu ele îl recâștigăm. Intrăm în lume privindu-ne mama în ochi și ne despărțim de lume privindu-ne soția la fel. Trăim cumva între aceste două priviri. Noi, bărbații, să știți că nu recunoaștem, dar viața ne-o măsurăm în acești ochi.

Sursa Foto: Shutterstock/ By Irina Bg

Acolo vedem cat greșim. Acolo vedem când și cât reușim. Acolo ne măsurăm în viața succesul. Acolo ne simțim eșecul. Acolo ne vedem căderile. Tot acolo ne mobilizăm ridicările. În privirile acestea ne parcurgem distanța de la neputință la dorință.

Acolo ne vedem începuturile. Acolo ne trăim finalurile. Acolo, în ochii aceia, întâi ai mamei, apoi ai soției, acolo înveți că Paradisul trebuie recâștigat câte puțin în fiecare zi.

Noi, bărbații, chiar dacă nu recunoaștem, trăim și facem lucrurile zilnic poate în primul rând pentru că în acești ochi, întâi ai mamei, apoi ai soției, să vedem admirație. Uneori acesta e sensul cu care înaintăm. Acesta este sensul și de aici vine echilibrul.

Sursa Foto: Shutterstock

Trăiesc cu certitudinea că lumea e ținuta în viața de femei. Și de dorința noastră de a ne vedea, așa cum Jack Nicholson îi spune lui Helen Hunt într-o secvență celebră din filmul “As good as it gets”. E poate cea mai frumoasă declarație de dragoste făcută într-un film - “You make me want to be a better man”. N-aș mai adăuga nimic.

Sursa Foto Front Page: Shutterstock/By Prostock-studio

Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor: