Kudika
3 Iunie 2019

De ce ar trebui să ne îngrijoreze cariile dinților de lapte dacă tot îi schimbă? Cariile dinților de lapte dor? Afectează stima de sine dinții frontali cariați? Netratarea cariilor dinților de lapte afectează dantura definitivă? Dar digestia, este tulburată de patologia dentiției de lapte?

Iată câteva întrebări ale căror răspunsuri ne determină să mergem cu copiii la stomatolog încă de la erupția primului dinte de lapte sau chiar mai devreme dacă există anumite simptome.

Cariile dinților de lapte avansează rapid de la o simplă colorație și demineralizare la carie profundă și chiar la pierderea dintelui. De asemenea o carie aflată în apropierea celuilalt dinte sănătos prezintă risc crescut de a se „transmite” mai ales la dinții de lapte, de aceea o carie interdentară poate afecta și dintele vecin.

Nu întotdeauna cariile sunt vizibile la un control făcut de părinte, unele dintre acestea se pot situa în zone slab acceisbile vizual. De asemenea pot exista unele patologii ale dentiției sau ale cavității orale pe care doar un medic pedodont le poate observa.

caria la bebelusi si copii mici: cariile dintilor de lapte

Primul control oral al copilului

Primul control în gurița copilului ar trebui efectuat de către medicul pediatru, de către consultantul în alăptare sau chiar pedodont (specializat în patologia orală a nou-născutului) chiar în prima săptămână de la naștere. Dacă veți căuta informații pe internet, veți afla că sunt mămici care au descoperit un fren sublingual scurt la bebeluși și pedodontul a propus o intervenție cu laser, ceea ce a ajutat enorm în hrănirea copilului, dar și în vorbire mai târziu și în dezvoltarea cavității orale.

Următoarea vizită la pedodont poate fi realizată odată cu erupția primului dintișor. De acum înainte vizitele la stomatolog ar trebui să fie realizate cu regularitate.

De ce este important să tratăm căriile dinților de lapte?

Dintele poate suferi o demineralizare la nivelul smalțului, datorat unui dezechilibru al florei orale și al igienei dentare necorespunzătoare. Netratată, această demineralizare evoluează și se transformă în carie, aceasta întreținând persistența unor bacterii „neprietenoase” în cavitatea orală a copilului. Cariile pot avansa de la nivelul smalțului către camera pulpară, putând duce la pierderea dintelui.

Dinții de lapte au un rol important în ghidarea și apariția corectă pe arcadele dentare a dinților permanenți, influențează dezvoltarea vorbirii, a oaselor maxilare și permit o masticație și hrănire adecvată a copilului. Cariile dinților de lapte trebuie prevenite/tratate pentru că:

  • Acestea pot deveni dureroase, la fel ca o carie a unui dinte definitiv. Uneori cariile pot fi atât de dureroase încât copilul refuza să mai mănânce.
  • Pierderea unor dinți de lapte poate duce la modificarea maxilarului și mandibulei și afectează erupția dinților definitivi. Aceștia pot să crească strâmb sau înghesuiți sau formarea dinților definitivi poate fi tulburată.
  • Cariile dinților frontali pot afecta stimă de sine a copiilor mici, aceștia observă sau chiar sunt întrebați de cei din jur despre incisivii cariați;
  • Cariile pot conține bacterii patogene, care pot predispune copilul la tulburări digestive, respiratorii sau chiar renale sau cardiovasculare.

Factori care predispun la apariția cariilor dinților de lapte

Sunt câțiva factori frecvent întâlniți care predispun la apariția cariilor la dintîi de lapte:

  • Copilul nu este periat pe dinți după fiecare masă sau dimineață și seară înainte de culcare. De asemenea este posibil că micuțul să nu fie periat corect.
  • Îngrijitorul transmite bacteriile sale orale în cavitatea orală curată a bebelușului. De exemplu salivă adultului poate conține bacterii mai „agresive”, de aceea nu sunt încurajate de către medici practici precum: mama bagă în gură suzeta copilului înainte de a i-o da acestuia sau copilul nu are propriile sale tacâmuri. De asemenea când părintele mănâncă la masă și cu tacâmurile copilului bacteriile din cavitatea orală a adultului pot ajunge la bebeluș în gură.
  • Pauză dintre mese este prea scurtă. De obicei între mese pH-ul salivar scade și în acest fel aciditatea salivei se reduce, iar riscul de formare a cariilor scade. Când pauzele între mese nu sunt suficient de lungi, este întreținută aciditatea salivară. Desigur că nu toți copiii mănâncă la fel, mai ales când sunt mici. Sunt unii copii care mănâncă încet sau au tendința să „ciugulească” mereu câte ceva. Comportamentul alimentar al copilului se modifică odată cu creșterea, astfel că nu întotdeauna pot fi scoase gustările celui mic pentru a obține acea pauză orală, ci mai degrabă se va face un control stomatologic periodic.
  • Consumul de alimente dulci crește riscul de formare a cariilor;

Cum se tratează cariile de lapte?

Dacă sunt doar demineralizări, medicul stomatolog poate face o sigilare sau un tratament de remineralizare a dintelui. Dacă însă căria este deja instalată, tratamentul acesteia este identic cu cel al cariei unui dinte definitiv, constant în opturatie (plombă), în tratament de canal dacă s-a atins camera pulpara sau chiar în extracție dacă leziunea este evoluată.

Cum prevenim apariția cariilor dinților de lapte?

Iată câteva sfaturi practice:

  • Cavitatea orală a bebelușului se curată încă din primele săptămâni de viață, iar dintîi de vor peria de la apariția primului, gingiile fără dinți urmând a fi în continuare curățate după fiecare masă;
  • Este recomandată igienă orală dimineață și seară, dar și după fiecare masă;
  • Vizită la stomatolog încă de la erupția primului dințișor, astfel copilul se va acomoda cu noul lui „prieten” stomatolog;
  • Reducerea alimentelor dulci;
  • Reducerea timpului de folosire a biberonului și introducerea cât mai devreme în diversificare a tacamurilor și a cănii.
  • Dezinfectarea suzetei înainte de introducerea în gură copilului;

Foto: Big Foot Productions, Africa Studio/ shutterstock

Vizionare placuta

Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor: