România are un nou ambasador în SUA

Chiar dacă locuiește de mai mulți ani în SUA, românul Mircea Goia nu și-a uitat rădăcinile. Pasionat de film, fotografie și antreprenoriat, Mircea susține de peste ocean industriia de IT românească și, mai nou, pune bazele primului festival de film românesc din statul Arizona. Am stat de vorbă cu el despre festival, filme și proiecte viitoare.

Cum s-a născut Arizona Romanian Film Festival?

Mircea Goia: Povestea a început cândva în Septembrie 2019, când s-au întâmplat mai multe lucruri în același timp.

Pe de-o parte, Daniela Kamrath de la Asociația de Prietenie Româno-Americană Alianța (asociație înființată de foști ambasadori americani în România) m-a contactat pe mine și Anca Mizumschi, scriitoare emigrată de câțiva ani din România, ca să ne propună ideea unui festival de film românesc aici (Daniela știind că sunt pasionat de film).

Pe de altă parte, Marie-Louise Paulesc, care este ca și mine, de vreo 15 ani în Arizona, se afla în conversații cu Making Waves, care organiza un turneu al programului lor Romanians: 30 Years of Cinema Revolution și care, la vremea aceea, căutau parteneri în mai multe orașe din Statele Unite.

Între timp, și Daniela, și Marie-Louise au intrat în legătură cu Julie Paulesc, care este coordonatoarea cursurilor de limbă română de la Arizona State University.

Ne-am auzit cu toții la telefon, am povestit, ne-am întâlnit și ne-am hotărât să punem pe picioare festivalul. Într-un fel sau altul, toți ne doream un astfel de eveniment în Arizona, unde e o comunitate de români destul de mare (estimare neoficială la 85.000 de oameni) și unde evenimentele culturale de felul acesta sînt destul de sporadice.

Inițial ideea era să-l lansăm prin Octombrie-Noiembrie dar ne-am dat seama rapid că timpul dedicat organizării ar fi fost prea scurt. Până la urmă ne-am hotărât la Martie 20-22, 2020 dată care a rămas bătută în cuie.

Din Septembrie până acum ne-am întâlnit de câteva ori, noi patru, iar mai apoi am cooptat în echipă și alți români de aici dornici să se implice.

Festivalul de film este de fapt doar un prim eveniment pe care dorim să-l organizăm în Arizona. Împreună am format de fapt o asociație cu personalitate juridică (non-profit), numită Arizona American-Romanian Cultural Collaborative prin care încercăm să organizăm și alte evenimente culturale românești.

Cum au întâmpinat autoritățile americane idea? Dar românii din Arizona?

Mircea Goia: Evenimentul este organizat prin Arizona ARCC care este o organizație tânără. Sigur, ne dorim că în viitor să putem face parteneriate cu instituții locale, dar asta nu s-a întâmplat încă.

Pentru această ediție a festivalului, prin Marie-Louise Paulesc, care este profesor de comunicare la Arizona State University, și Julie Paulesc, care este profesor la School of Internațional Letters and Cultures și, cum am spus, coordonatorul cursurilor de limbă română, s-au construit parteneriate cu câteva departamente de la Arizona State University care ne sprijină fie logistic, fie cu o mică contribuție financiară.

Românii din Arizona pe care i-am contactat și povestit despre festival sunt în general încântați de eveniment. Unii s-au oferit să ne sprijine prin voluntariat. Alții ne “împrăștie” vorba despre noi. Iar unii și-au exprimat opțiunea să ne ajute prin sponsorizări (ca avem nevoie).

Cred că cu cât vom face cunoscut mai mult acest festival românilor de aici cu atât ne vor sprijini mai mult.

Dar festivalul în sine nu se adresează doar românilor ci și americanilor interesați de a cunoaște altă cultură și cinematografie. Iar unii și-au exprimat interesul acesta. De aceea filmele pe care le vom prezenta vor fi subtitrate în engleză.

Cum ați selectat filmele?

Mircea Goia: Am zis că la prima ediție să facem un fel de introducere în cinematografia românească din ultimii 30 de ani.

În fapt așa am pornit, cu ideea de Meet the Romanian Cinema (Fă cunoștință cu cinematografia românească). Asta s-a potrivit bine și cu retrospectiva organizată anul aceasta, cu ocazia aniversării a 30 de ani de la Revoluția din 1989, de festivalul Making Waves din New York, care este cel mai cunoscut, mai mare și mai popular festival de film românesc din Statele Unite.

Ca urmare, am făcut un parteneriat cu Making Waves care, mai ales că suntem la început, ne ajută foarte tare. De exemplu, noi nu a mai trebuit să facem muncă de negociere a drepturilor de difuzare a filmelor. Plus ca prin asocierea cu Making Waves împrumutăm sau ne molipsim puțin, dacă pot să spun așa de notorietatea pe care ei o au deja.

Retrospectiva Making Waves este uriașă: 30 de filme (un film pentru fiecare an care a trecut de la Revoluție). Este cel mai mare program de film românesc organizat până la această oră în SUA. Această retrospectivă este inițiată de Making Waves Film Festival și Cinema Projects și își are originea la Film Forum New York unde a fost prezentată în întregime în noiembrie anul trecut. Este produsă de Corina Șuteu și Oana Radu și îi are ca și curatori pe Mihai Chirilov, Corina Șuteu, și David Schwartz (Cinema Projects).

Din aceste filme, noi am făcut o selecție de șase pelicule care să cuprindă, cât de cât, cei 30 de ani și care să fie și captivante nu doar pentru români, dar și pentru americani. Cele șase filme pe care le-am ales sunt: Balanța, Moartea Dnului Lăzărescu, 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile, California Dreamin’, Poziția Copilului și Câini.

În 3 zile de festival vor fi proiectate două filme pe zi.

Ce spun americanii despre filmele românești?

Mircea Goia: Din feedback-ul pe care l-am primit până acum pe Internet ne-am dat seama că americanii de aici în general nu prea au habar de cinematografia românească. Sunt și excepții, dar sunt excepții.

Dar altfel, presa americană a fost foarte entuziastă în legătură cu filmele românești. Dacă te uiți, găsești cronici, ai putea spune, înflăcărate în New York Times, LA Times și așa mai departe.

Noi sperăm că americanii interesați de film și sătui oarecum de Hollywood să vină să vadă și altceva. Vom încerca eventual să luăm și un feedback celor prezenți, să vedem reacțiile.

Cum se pregătește un astfel de festival?

Mircea Goia: Noi practic învățam din mers cum se organizează un asemenea festival, fiind prima ediție.

Odată ce am definitivat echipa și responsabilitățile a început munca.

A trebuit să căutăm o sală de proiecție, care să nu fie doar o sală ci să fie capabilă să proiecteze filme și să nu ne coste o mână și un picior. După mai multe căutări am găsit una, numită Marston Theater, în cadrul campusului universității Arizona State, care se potrivește și are un preț relativ decent.

În același timp am lansat și marketingul pentru festival. Marketingul online prima dată, prin pagina de Facebook “, apoi, tot prin contribuția mea, am lansat website-ul asociației noastre și a filmului.

De asemenea, pentru că avem nevoie de bani pentru a-l lansa, am construit și o pagină de donații pentru asociație în cadrul website-ului.

Ce îți place cel mai mult la filmele făcute in România post-decembristă?

Mircea Goia: Ce îmi place cel mai mult la filmele românești din România post-decembristă este doza de realism și minimalism invocată. Probabil că asta e și consecința stării cinematografiei românești de după revoluție (nu prea mulți bani investiți și atunci autorii au trebuit să se descurce cu minimul, asta afectând și genul de povești care sunt spuse în pelicule) dar și a stării mentale a poporului, și a autorilor, ca o consecință a atâtor ani petrecuți sub dictatură (s-a simțit nevoia de a evoca aceste sentimente pe peliculă, la fel cum s-a simțit nevoia, de exemplu, de a evoca ororile celui de al doilea război mondial).

Se pare ca nu doar mie mi-a plăcut asta dar și cinema-ului European, unele filme românești luând premii importante internaționale.

Recent, îmi place că încet-încet cinema-ul românesc încearcă să mai producă și alte filme de alt gen decât cele obișnuite, prezente la festivalurile internaționale. Unele mai de entertainment (gen “Filantropica” sau “Selfie”), unele mai dramatice (gen “Caini”). Fiind un fan Science-Fiction mi-aș dori să văd produs un film românesc în zona asta.

Pe când un film produs de Mircea Goia?

Mircea Goia: Am produs deja două filme românești …dar de scurt metraj. Acele filme sunt Nollibrot (Cheia), The Apartment (Apartamentul), creații ale regizoarei și scenaristei Geo Doba. Mi-aș dori să regizez un film de lung metraj, nu doar să produc. Și mai ales în zona de Science-Fiction, de care am o mare afinitate.

Nu știu când se va întâmpla asta…dar sper că odată și odată veți vedea un film marca mea.

Echipa Arizona Romanian Film Festival este alcătuită din Marie-Louise Paulesc,-profesor de comunicare la Arizona State University, Julie Paulesc–profesor la School of Internațional Letters and Cultures și coordonatoarea cursurilor de limbă română de la Arizona State University , Anca Mizumschi– scriitoare și psihoterapeut și Mircea Goia și ajutată de voluntarii Zoia Manolescu, Nicole Petculescu, Ligia V. Pantea-Boici, Alina Lascau, Ștefan Popescu, Ionuț Geană, Adela Șofariu, Mihai Șofariu, și Răzvan Rotaru (toți locuiesc în Arizona).

---